Deficitul de cont curent al României a urcat la 16,29 miliarde de euro în primele șapte luni

România a înregistrat, în perioada ianuarie-iulie 2026, un deficit de 16.290 de milioane de euro al contului curent al balanței de plăți, în creștere față de deficitul de 15.707 milioane de euro consemnat în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Datele pentru 2026 sunt provizorii.

În structura contului curent, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 88 de milioane de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 680 de milioane de euro, balanța veniturilor primare a avut un deficit mai mare cu 773 de milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a consemnat un excedent mai mic cu 402 milioane de euro.

În primele șapte luni din 2026, contul curent a avut încasări de 93.843 milioane de euro și plăți de 110.133 milioane de euro, față de 90.163 milioane de euro, respectiv 105.870 milioane de euro, în perioada similară din 2025.

La capitolul bunuri și servicii, deficitul s-a redus de la 11.350 milioane de euro la 10.758 milioane de euro. Deficitul balanței bunurilor a crescut însă de la 18.957 milioane de euro la 19.045 milioane de euro. În schimb, excedentul balanței serviciilor a urcat de la 7.607 milioane de euro la 8.287 milioane de euro.

În cazul serviciilor, excedentul serviciilor de transport a crescut de la 3.607 milioane de euro la 4.069 milioane de euro, iar cel aferent serviciilor de telecomunicații, informatice și informaționale a urcat de la 4.014 milioane de euro la 4.462 milioane de euro. Serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terților au generat un excedent de 1.617 milioane de euro, față de 1.626 milioane de euro în perioada similară din 2025.

Balanța turismului – călătoriilor a rămas pe deficit, acesta ajungând la 2.574 milioane de euro, față de 2.455 milioane de euro în primele șapte luni din 2025. Excedentul aferent altor servicii s-a redus de la 815 milioane de euro la 713 milioane de euro.

Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de 5.608 milioane de euro, comparativ cu 4.835 milioane de euro în perioada ianuarie-iulie 2025. Veniturile primare au însumat 5.829 milioane de euro, iar plățile au ajuns la 11.437 milioane de euro.

În ceea ce privește veniturile secundare, excedentul s-a redus de la 478 milioane de euro la 76 de milioane de euro, în condițiile unor încasări de 6.571 milioane de euro și plăți de 6.495 milioane de euro.

Investițiile străine directe, în scădere

Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat, în perioada ianuarie-iulie 2026, 1.127 milioane de euro, comparativ cu 4.915 milioane de euro în aceeași perioadă din 2025.

Din total, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat 1.407 milioane de euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 280 de milioane de euro.

Datoria externă a crescut cu 6,4 miliarde de euro

În primele șapte luni ale anului 2026, datoria externă totală a României a crescut cu 6.416 milioane de euro, ajungând la 234.879 milioane de euro la 31 iulie 2026.

Datoria externă pe termen lung a însumat 182.210 milioane de euro, reprezentând 77,6% din totalul datoriei externe, în creștere cu 1,1% față de 31 decembrie 2025.

Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 52.669 milioane de euro, respectiv 22,4% din total, fiind în creștere cu 9,4% față de sfârșitul anului 2025.

La 31 decembrie 2025, datoria externă totală era de 228.463 milioane de euro, din care 48.148 milioane de euro pe termen scurt și 180.315 milioane de euro pe termen lung.

Din totalul datoriei externe la 31 iulie 2026, administrația publică avea 127.451 milioane de euro, față de 125.622 milioane de euro la 31 decembrie 2025. Datoria Băncii Centrale a ajuns la 3.226 milioane de euro, de la 3.174 milioane de euro.

Societățile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, aveau o datorie externă de 15.525 milioane de euro, comparativ cu 14.967 milioane de euro la sfârșitul anului 2025, iar alte sectoare aveau 35.005 milioane de euro, față de 33.177 milioane de euro.

Creditele intra-grup aferente investițiilor directe au crescut de la 51.523 milioane de euro la 53.672 milioane de euro.

Serviciul datoriei externe

În primele șapte luni din 2026, serviciul datoriei externe a însumat, în total, 55.740 milioane de euro. Pentru datoria externă propriu-zisă, exclusiv instrumentele de datorie de natura investiției directe, valoarea a fost de 31.423 milioane de euro, iar pentru creditele intra-grup aferente investițiilor directe, de 24.317 milioane de euro.

Serviciul datoriei externe pe termen lung a fost de 12.787 milioane de euro, iar cel aferent datoriei externe pe termen scurt, de 42.953 milioane de euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,7% în perioada ianuarie-iulie 2026, față de 18,4% în anul 2025.

La 31 iulie 2026, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii era de 5,7 luni, comparativ cu 6,0 luni la 31 decembrie 2025.

Totodată, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR a fost de 91,4% la 31 iulie 2026, față de 104,4% la 31 decembrie 2025.

BNR precizează că datele prezentate sunt revizuite lunar, iar cele pentru perioada ianuarie-iulie 2026 sunt provizorii. Datele sunt elaborate conform standardului internațional prevăzut de Manualul FMI privind balanța de plăți și poziția investițională internațională, ediția a VI-a (BPM6).

În interpretarea datelor, balanța bunurilor este întocmită pe principiul schimbului de proprietate economică, iar datele furnizate de Institutul Național de Statistică sunt ajustate de BNR. Balanța serviciilor are ca sursă cercetarea statistică trimestrială privind comerțul internațional cu servicii.

Veniturile primare includ veniturile din muncă, veniturile din investiții în active financiare – investiții directe, de portofoliu și alte investiții – și alte venituri primare, precum impozite și subvenții. Veniturile secundare includ transferuri curente private și transferuri ale administrației publice.

În cazul investițiilor străine directe, creditele dintre intermediari financiari afiliați, respectiv bănci și IFN-uri, nu sunt considerate investiții directe, ci sunt înregistrate în contul financiar, la categoria alte investiții.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente