Munca de acasă nu înseamnă neapărat că angajatul este departe de ochii angajatorului. Programele de monitorizare folosite de unele companii pot indica cât timp este utilizat computerul, ce aplicații sunt deschise, ce site-uri sunt accesate, când sunt luate pauzele și cât durează acestea.
Pe măsură ce munca remote a devenit tot mai răspândită, monitorizarea angajaților a început să ridice și probleme legate de dreptul la viață privată. Avocații atrag atenția că există o limită foarte fină între supravegherea permisă de lege și controlul excesiv al angajatului.
Mihai lucrează de acasă pentru o firmă de consultanță și spune că este conștient că trebuie să fie atent atunci când folosește laptopul pus la dispoziție de angajator.
„Au acces la orice altceva, la locația mea, la ce site-uri accesez, la ce mailuri trimit, posibil chiar și la mesajele pe care le dau pe Teams. Din ce știu eu, ei monitorizează activitatea mai ales în caz de incident, nu în mod constant. Orice fac pe laptopul respectiv lasă o urmă, un istoric, care poate fi accesat în funcție de nevoie”, a declarat Mihai.
Ce informații poate colecta compania
În funcție de programele instalate pe calculatoarele de serviciu, angajatorii pot avea acces la o gamă largă de informații privind activitatea profesională.
Un astfel de software poate indica ce programe a folosit angajatul, ce site-uri a accesat, cât timp a fost activ și când a părăsit calculatorul.
Există însă și soluții de monitorizare mai avansate, care pot realiza capturi de ecran, pot urmări apăsarea tastelor sau pot calcula automat un așa-numit scor de productivitate pentru fiecare angajat.
Datele colectate pot fi utilizate de companii în diferite scopuri, de la pontaj până la verificarea îndeplinirii sarcinilor și evaluarea productivității.
Când devine monitorizarea ilegală
Potrivit avocatului specializat în dreptul muncii Costel Gîlcă, monitorizarea angajaților este permisă, însă numai în anumite limite.
„Este legală în anumite limite. Este legal să monitorizezi viteza cu care tastezi, este legal să monitorizezi mișcarea mouse-ului, taskurile pe care tu le îndeplinești”, a explicat avocatul.
Problemele apar atunci când supravegherea depășește ceea ce este necesar pentru desfășurarea activității profesionale și ajunge să afecteze viața privată a angajatului.
Expertul HR Aida Chivu spune că au existat numeroase situații în care angajații s-au plâns de forme de supraveghere percepute ca fiind excesive.
„Au fost foarte multe situații în care angajații s-au plâns de o oarecare hărțuire. Această practică s-a dezvoltat foarte mult în pandemie, s-au dezvoltat tot felul de sisteme”, a precizat Aida Chivu.
Camera și microfonul, o posibilă problemă
Una dintre cele mai sensibile situații apare atunci când sunt utilizate camera video și microfonul laptopului de serviciu. Acestea pot ajunge să surprindă imagini sau sunete din locuința angajatului, inclusiv aspecte care țin de viața sa personală.
Avocatul Costel Gîlcă avertizează că supravegherea prin captarea de imagini, materiale video sau sunete fără acordul angajatului poate fi nelegală.
„Este însă nelegal să mă spionezi, să captezi imagini și video, sau inclusiv sunete fără acordul meu. Dacă angajatul este conștient că angajatorul exercită un control excesiv trebuie să se adreseze ITM-ului și eventual instanțelor de judecată”, a adăugat avocatul.
Ce trebuie să întrebe un candidat înainte de a accepta un job remote
Persoanele care își caută un loc de muncă într-o companie care permite activitatea de acasă ar trebui să afle încă de la interviu în ce condiții va fi desfășurată și monitorizată activitatea.
Aida Chivu recomandă ca viitorii angajați să întrebe concret cum este coordonată activitatea și ce metode de monitorizare sunt folosite.
„La interviu ar trebui întrebat cum anume se întâmplă coordonarea activității. Să poată să-și ia o decizie în conformitate cu realitatea. Da, e firesc să se aștepte la mai mult decât i se spune, dar nu dintr-o rea intenție, ci poate că de multe ori nici angajatorul nu știe exact cum o să procedeze”, a transmis expertul HR.
Angajații caută metode pentru a „fenta” monitorizarea
Acolo unde supravegherea este considerată excesivă, apar și încercările angajaților de a o evita. Pe rețelele sociale sunt distribuite diverse metode prin care aceștia încearcă să pară activi chiar și atunci când nu se află în fața calculatorului.
Printre trucurile folosite se numără dispozitive care mișcă automat mouse-ul, dar și diverse improvizații realizate cu obiecte din locuință.
Fenomenul arată cât de complicată a devenit relația dintre munca de acasă, productivitate și dreptul la viață privată, într-o perioadă în care tot mai multe companii folosesc instrumente digitale pentru a urmări activitatea angajaților.
