Noua variantă a Legii salarizării provoacă reacții dure în mai multe sectoare ale sistemului public, cu doar câteva zile înainte de termenul-limită pentru adoptarea reformei, asociată cu o finanțare de 770 de milioane de euro din PNRR.
Sindicatele din Educație, administrație publică, asistență socială și Justiție resping actuala formă a proiectului și solicită partidelor să nu o voteze. Printre principalele nemulțumiri se numără reducerea valorii de referință, diminuarea unor sporuri și menținerea unor coeficienți care generează valori salariale teoretice sub nivelul salariului minim.
Sindicatele din Educație spun „nu” proiectului
Cele trei federații reprezentative din Educație – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – au respins categoric ultima formă a proiectului.
Sindicaliștii consideră „umilitoare” indemnizația de senioritate propusă pentru angajații din Educație și reclamă faptul că numeroase solicitări formulate în timpul negocierilor nu au fost preluate în forma finală a legii.
„Întreaga anexă referitoare la familia ocupațională «Învățământ», care nu include propunerile justificate și argumentate ale federațiilor sindicale reprezentative din Educație, demonstrează încă o dată desconsiderarea personalului din învățământ”, au transmis cele trei organizații.
Noua grilă ar urma să aibă o valoare de referință de 4.000 de lei, iar coeficienții ar fi cuprinși între 1 și 8. Potrivit unei analize comparative a variantelor proiectului, impactul bugetar al noii forme a fost redus cu peste un miliard de lei față de varianta discutată în luna iulie.
De exemplu, în cazul unui profesor universitar cu o vechime de peste 25 de ani, valoarea salarială teoretică din grilă a scăzut de la 16.400 de lei, în varianta din iulie, la 16.000 de lei în ultima formă.
Administrația și asistența socială amenință cu proteste
Federația Columna-SCOR, reprezentativă pentru administrația publică și asistența socială, susține că noua variantă a legii este chiar mai dezavantajoasă decât precedenta.
Organizația reclamă, în primul rând, reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Sindicaliștii susțin, de asemenea, că proiectul nu respectă ierarhizarea posturilor realizată în urma evaluării coordonate de Banca Mondială și nici intervalele de coeficienți prevăzute de legislație.
Printre nemulțumiri se află și diminuarea sporurilor pentru munca în ture, pentru zilele de repaus săptămânal și pentru sărbătorile legale.
Federația acuză și faptul că anumite categorii de unități de asistență socială lipsesc din anexele proiectului, ceea ce ar putea duce la pierderea unor sporuri acordate pentru condițiile de muncă.
Pentru părintele social, îngrijitorul la domiciliu și asistentul personal este menținut, potrivit sindicatelor, un coeficient de 1,02. Raportat la valoarea de referință de 4.000 de lei, acesta înseamnă o valoare teoretică brută de 4.080 de lei, sub salariul minim brut de 4.325 de lei. În acest caz, angajatorul ar trebui să completeze diferența până la nivelul minim legal.
„Nu putem accepta un proiect în care fiecare formă nouă aduce mai puțin decât cea precedentă. Nu putem accepta o lege a salarizării mai proastă decât este Legea nr. 153/2017”, transmite Columna-SCOR.
Federația anunță că este pregătită să declanșeze „orice formă de acțiune de protest prevăzută de lege” și solicită partidelor să găsească o soluție pentru negocierea unei legi pe care o consideră corectă și echitabilă.
Grefierii: „Nu votați acest masacru!”
Un mesaj extrem de dur vine și din partea Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, care le cere parlamentarilor să respingă proiectul.
„Nu votați această lege a austerității secrete și a taxelor abuzive! Oricine își va pune semnătura pe un asemenea proiect va deveni complice direct la distrugerea puterii de cumpărare a populației”, transmit reprezentanții grefierilor.
Sindicatul susține că efectele noii legi nu se vor limita la bugetari sau la angajații din Justiție, ci vor afecta indirect și familiile acestora, inclusiv copiii și părinții pensionari, în eventualitatea introducerii unor taxe și impozite pentru acoperirea impactului bugetar.
„Cetățenii României nu vor uita și nu vor ierta acest sabotaj economic. Poporul va ține minte fiecare vot”, avertizează sindicaliștii.
Și în cazul grefierilor, calculele pe ultima variantă a proiectului indică valori teoretice mai mici decât în forma din iulie. Pentru un prim-grefier sau grefier-șef, valoarea din grilă a scăzut de la 16.400 la 16.000 de lei, în principal ca urmare a diminuării valorii de referință.
Sindicatele reclamă scăderea valorilor din noua grilă
Criticile sindicale vizează atât modul de construire a grilei, cât și valoarea de referință și evoluția viitoare a salariilor.
Aceste valori teoretice nu înseamnă însă automat o diminuare imediată a tuturor veniturilor aflate în plată.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că „nu scade niciun venit” și a explicat că valoarea de 4.000 de lei a fost introdusă la solicitarea Ministerului Finanțelor, ca măsură de prudență bugetară.
Ministrul a precizat că valoarea ar putea reveni ulterior la 4.100 de lei, în cazul în care situația bugetară va permite acest lucru. Sindicatele contestă însă această abordare și susțin că drepturile salariale nu pot depinde de o eventuală rectificare bugetară viitoare.
Calculele efectuate asupra celor aproape 3.000 de poziții comparabile din proiect arată că aproximativ 95,6% dintre valorile salariale teoretice din ultima variantă sunt mai mici decât cele din forma discutată în luna iulie. Principala cauză este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei.
Reforma salarială, legată de 770 de milioane de euro din PNRR
Disputa are loc într-un moment critic pentru România. Adoptarea noii Legi a salarizării reprezintă un jalon din PNRR, asociat unei finanțări de 770 de milioane de euro, iar termenul indicat pentru finalizarea procedurilor este 31 august.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că probabilitatea adoptării proiectului scade „de la o oră la alta”, în lipsa unui acord între partidele care au participat la negocierile de la Palatul Cotroceni.
Înțelegerea politică prevede că proiectul nu va fi transmis Parlamentului dacă nu este acceptat de toate formațiunile participante la discuții.
În paralel, sindicatele din Educație, administrație, asistență socială și Justiție își intensifică presiunile și le cer parlamentarilor să nu voteze actuala formă a Legii salarizării.
În cazul în care negocierile nu vor conduce la modificarea proiectului, sindicatele avertizează că sunt pregătite să recurgă la proteste și alte forme de acțiune sindicală prevăzute de lege.
