Un parc fotovoltaic de 1,24 GW va fi construit în județul Arad, iar România pregătește concesionarea a șase perimetre pentru centrale eoliene offshore. Investițiile ar putea schimba semnificativ mixul energetic și ar genera miliarde de euro în economie.
România intră într-o nouă etapă a dezvoltării energiei regenerabile, cu două proiecte de amploare care ar putea transforma producția de electricitate în următorii ani: parcul fotovoltaic Dama Solar, din județul Arad, și viitoarele centrale eoliene offshore din Marea Neagră.
Primul proiect a făcut deja un pas important. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a emis autorizația de înființare pentru centrala fotovoltaică Dama Solar, dezvoltată de Rezolv Energy prin compania West Power Investments.
Proiectul va fi amplasat în nord-vestul județului Arad, pe teritoriul comunelor Pilu și Grăniceri, în apropierea frontierei cu Ungaria și a infrastructurii de transport al energiei electrice de 400 kV.
Cu o putere instalată de aproximativ 1,24 GW, Dama Solar ar urma să devină cea mai mare centrală fotovoltaică din România și din Uniunea Europeană. Investiția este programată să intre în exploatare în 2030 și să depășească astfel actualul record european, deținut de parcul Witznitz din Germania.
Amplasamentul se întinde pe aproximativ 1.000 de hectare. Potrivit dezvoltatorului, energia produsă ar putea acoperi consumul anual a peste 280.000 de gospodării, echivalentul unei populații de aproape un milion de persoane.
Producția reală nu poate fi calculată prin raportarea permanentă la puterea maximă instalată, deoarece panourile funcționează în funcție de radiația solară și condițiile meteorologice. La un factor mediu de utilizare de aproximativ 15%, producția anuală ar putea ajunge la circa 1,63 TWh.
O parte din energia produsă ar urma să fie vândută marilor consumatori și companiilor prin contracte pe termen lung. Rezolv Energy analizează, de asemenea, instalarea unor sisteme de stocare de mari dimensiuni, care ar permite mutarea unei părți din energia produsă în timpul zilei către orele de seară, când consumul și prețurile pot fi mai ridicate.
Proiectul include și măsuri pentru utilizarea terenului. O parte dintre suprafețele agricole de calitate slabă ar urma să fie transformate în pășune, iar vegetația dintre panouri ar putea fi întreținută prin pășunatul oilor. Totodată, este prevăzută amenajarea unei rezervații naturale de 82 de hectare.
Marea Neagră, următoarea frontieră energetică
În paralel, România pregătește cadrul pentru dezvoltarea primelor parcuri eoliene offshore din sectorul românesc al Mării Negre.
Ministerul Energiei a pus în transparență decizională proiectul de hotărâre privind lista perimetrelor care pot fi concesionate pentru producția de energie eoliană offshore. Sunt propuse șase zone, cu o capacitate totală orientativă de aproximativ 11,5 GW.
Dezvoltarea este împărțită în trei etape.
Prima etapă cuprinde trei perimetre, cu o capacitate totală de aproximativ 3,1 GW. Cel mai mare are o suprafață de circa 631 de kilometri pătrați și o capacitate estimată la 1.900 MW. Celelalte două perimetre ar avea câte aproximativ 600 MW.
Aceste proiecte ar putea utiliza turbine montate pe fundații fixe și sunt considerate cele mai ușor de realizat cu tehnologiile disponibile în prezent.
A doua etapă include două zone cu o capacitate totală de aproximativ 2,4 GW, însă dezvoltarea lor este mai complicată din cauza unor restricții legate de zone militare și de perimetrul de siguranță al unui poligon de tragere.
Cea de-a treia etapă vizează peste 2.000 de kilometri pătrați și o capacitate estimată la aproximativ 6 GW. Adâncimea apei ar putea impune aici utilizarea unor turbine montate pe platforme plutitoare.
Important este că includerea celor șase zone pe lista propusă nu înseamnă că proiectele au fost deja atribuite. După aprobarea cadrului legal, Ministerul Energiei va putea organiza procedurile competitive pentru concesionarea perimetrelor.
O industrie de până la 27 de miliarde de euro
Dezvoltarea eolianului offshore ar putea avea efecte mult mai largi decât simpla producție de electricitate. Sunt necesare investiții în porturi, nave specializate, cabluri submarine, stații electrice, componente industriale, mentenanță și formarea unei forțe de muncă specializate.
Potrivit datelor asociate proiectului, impactul economic potențial al dezvoltării industriei offshore este estimat între 16 și 27 de miliarde de euro.
Această sumă nu reprezintă bani care vor intra direct la buget și nici valoarea unor contracte deja semnate. Este o estimare a valorii adăugate care ar putea fi generată de dezvoltarea întregului sector.
Efectul economic va depinde în mare măsură de capacitatea României de a atrage în țară producția de echipamente și serviciile asociate. Dacă turbinele, cablurile și alte componente vor fi importate în cea mai mare parte, o parte importantă a valorii economice va reveni furnizorilor externi.
Interesul investitorilor există deja. Companii precum PPC, METLEN, AVAX, GEK TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE și SUNEL-AMERESCO au operațiuni sau proiecte în România și ar putea fi interesate de viitoarele proceduri de concesionare.
România are un potențial eolian mult mai mare
Cele șase perimetre propuse reprezintă doar o parte din resursa eoliană disponibilă în sectorul românesc al Mării Negre.
O foaie de parcurs realizată de Banca Mondială estimează potențialul tehnic eolian offshore al României la aproximativ 76 GW. Din această capacitate, circa 22 GW ar putea proveni din turbine instalate pe fundații fixe, iar alte 54 GW din turbine plutitoare.
Potențialul tehnic nu înseamnă însă că întreaga capacitate va putea fi construită. Zonele incompatibile cu navigația, apărarea, exploatările de petrol și gaze, protecția mediului sau racordarea la rețea trebuie eliminate.
Rețeaua electrică, marea provocare
Succesul ambelor proiecte va depinde în final nu doar de investițiile în panouri și turbine, ci și de capacitatea rețelei electrice de a prelua și transporta energia.
România trebuie să dezvolte noi linii și stații de înaltă tensi pentru evacuarea producției. În cazul energiei offshore este planificată inclusiv o nouă linie de înaltă tensiune în zona Constanța Sud, cu punerea în funcțiune estimată începând din 2031.
Dama Solar și parcurile eoliene din Marea Neagră ar putea contribui semnificativ la reducerea dependenței de combustibili fosili și la creșterea producției de energie regenerabilă. Totuși, capacitățile anunțate nu garantează automat facturi mai mici pentru populație.
Prețul final va depinde de costurile investițiilor, modul în care energia va fi contractată și vândută, nivelul stocării, dezvoltarea rețelei și evoluția pieței europene de electricitate.
Pentru România, miza este însă una majoră: transformarea resurselor solare și eoliene în noi capacități de producție și, în paralel, dezvoltarea unei industrii care să păstreze cât mai multă valoare economică în țară.
Cele două proiecte nu sunt încă finalizate. Dama Solar trebuie construit și conectat la rețea până în 2030, în timp ce perimetrele offshore trebuie mai întâi concesionate, investigate și autorizate. Dacă proiectele vor fi realizate conform planurilor, România ar putea deveni unul dintre principalii poli ai energiei regenerabile din regiune.
