România, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia, solicită Comisiei Europene măsuri speciale pentru sprijinirea turismului, un sector afectat de apropierea războiului din Ucraina și de percepția de risc asociată întregii regiuni.
Cele șapte state au transmis, pe 23 iulie, o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas. Semnatarii cer ca efectele generate de război asupra turismului să fie luate în considerare în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil.
În document, guvernele solicită măsuri țintite pentru îmbunătățirea conectivității, creșterea rezilienței sectorului turistic și, în special, refacerea încrederii turiștilor și investitorilor în destinațiile din estul Europei, potrivit Mediafax.
Una dintre principalele probleme semnalate este percepția externă asupra regiunilor situate în apropierea conflictului provocat de invazia Rusiei în Ucraina. Cele șapte state susțin că această asociere cu războiul afectează imaginea destinațiilor turistice și contribuie la scăderea încrederii internaționale.
Un accent deosebit este pus pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din turism, care resimt efectele diminuării interesului turiștilor și investitorilor. Guvernele semnatare consideră că firmele din sector sunt afectate direct de percepția potrivit căreia destinațiile din estul Uniunii Europene sunt expuse riscurilor generate de războiul din Ucraina.
Comisia Europeană a recunoscut deja această situație într-o strategie prezentată în februarie 2026, dedicată regiunilor estice ale Uniunii. Potrivit Bruxelles-ului, zonele aflate în apropierea Rusiei, Belarusului și Ucrainei se confruntă, după invazia rusă, cu investiții mai reduse, probleme demografice, costuri suplimentare de securitate și perturbări economice.
Planul Comisiei vizează nouă state membre: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.
Turismul din România, în contrast cu evoluția pozitivă din UE
Demersul celor șapte state este cu atât mai important pentru România, cu cât țara se află în contradicție cu tendința generală înregistrată la nivel european.
În 2025, Uniunea Europeană a atins un nou record, cu aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în unitățile de cazare. Numărul înnoptărilor a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre.
România s-a numărat însă printre doar trei țări în care numărul înnoptărilor a scăzut. În 2025, declinul a fost de 1,7% față de 2024. Celelalte două state care au raportat scăderi au fost Luxemburg, cu -2,4%, și Irlanda, cu -0,4%.
În același timp, Polonia, una dintre cele șapte țări care au semnat apelul adresat Comisiei Europene, a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri din Uniunea Europeană, de 7,2%.
Una dintre problemele structurale ale turismului românesc rămâne dependența ridicată de turiștii interni și capacitatea redusă de a atrage vizitatori din străinătate.
Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 arată că turiștii internaționali au reprezentat doar 22,4% din totalul înnoptărilor în România, una dintre cele mai mici ponderi din Uniunea Europeană. Doar Germania și Polonia se situau la niveluri comparabile, în timp ce în destinații precum Malta ponderea turiștilor străini depășea 90%.
În acest context, România și celelalte șase state din estul UE cer Bruxelles-ului intervenții specifice care să reducă efectele economice și de imagine ale războiului din Ucraina asupra turismului și să contribuie la recâștigarea încrederii turiștilor și investitorilor în această parte a Europei.
