Inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) au identificat și stopat un mecanism complex de fraudă fiscală în comerțul intracomunitar cu autoturisme second-hand, prin intermediul căruia au fost introduse pe piața din România peste 2.000 de autovehicule.
Verificările s-au desfășurat în mai multe județe ale țării – Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu – și au inclus schimburi de informații cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene. Potrivit ANAF, prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat depășește 26 de milioane de lei.
Pentru recuperarea prejudiciului, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra disponibilului din conturile bancare, precum și asupra bunurilor mobile și imobile identificate, în valoare totală de 21,34 milioane de lei.
Mecanism transfrontalier de fraudare a TVA
Investigațiile au evidențiat existența unui mecanism organizat de fraudare a TVA, bazat pe utilizarea succesivă a unor societăți comerciale de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia exclusiv pentru efectuarea de achiziții intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA.
Potrivit verificărilor, atunci când codul de TVA al uneia dintre societăți era anulat, activitatea era continuată prin intermediul unei alte firme, fiind păstrat același mod de operare și același circuit comercial fraudulos.
Autoturismele erau ulterior comercializate în România prin utilizarea unor documente susceptibile să nu reflecte circuitul comercial real. Scopul era diminuarea artificială a bazei impozabile, disimularea provenienței intracomunitare și sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.
Facturi fictive, persoane interpuse și documente nereale
Verificările efectuate de inspectorii antifraudă au evidențiat suspiciuni rezonabile privind implicarea coordonatorilor schemei în mai multe activități ilegale.
Printre acestea se numără întocmirea, pe teritoriul României, a unor facturi emise în numele societăților din Ungaria și Slovacia, utilizarea unor facturi și contracte completate fictiv sau în alb, precum și întocmirea succesivă a unor contracte între persoane fizice pentru ascunderea furnizorului real al autoturismelor.
De asemenea, ancheta a scos la iveală folosirea unor persoane interpuse sau a unor persoane care au declarat că nu aveau cunoștință despre tranzacțiile efectuate în numele lor.
În alte situații, la înmatricularea autoturismelor au fost prezentate documente emise pe numele unor societăți care, în urma schimbului internațional de informații, nu au confirmat efectuarea operațiunilor comerciale.
Analiza documentelor comerciale a arătat că, în anumite cazuri, valoarea înscrisă în actele prezentate la înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat de furnizorul inițial din Germania. În acest mod, baza de impozitare era diminuată artificial.
Întreaga activitate era coordonată din România
Investigațiile au relevat că persoanele implicate gestionau întregul circuit comercial din România: identificarea autoturismelor în Germania, utilizarea codurilor de TVA ale societăților externe, promovarea mașinilor pe platforme online și în parcuri auto, punerea acestora la dispoziția cumpărătorilor, întocmirea documentelor de vânzare și încasarea contravalorii autoturismelor.
În realitate, potrivit constatărilor inspectorilor antifraudă, activitatea economică se desfășura pe teritoriul României, în timp ce societățile din Ungaria și Slovacia aveau rolul exclusiv de a crea aparența unor tranzacții intracomunitare conforme și de a facilita mecanismul de fraudare a TVA.
Verificările continuă pentru stabilirea întregii dimensiuni a activității ilicite, recuperarea integrală a prejudiciului și dispunerea tuturor măsurilor legale care se impun.
Combaterea fraudelor fiscale complexe rămâne, potrivit ANAF, o prioritate. Instituția anunță că va continua acțiunile de identificare și stopare a mecanismelor de fraudă fiscală prin utilizarea analizelor de risc, schimbului internațional de informații și cooperării cu autoritățile competente din România și din celelalte state membre ale Uniunii Europene, în vederea protejării intereselor financiare ale statului și asigurării unui mediu concurențial echitabil.
