Un pat din trei destinat pacienților cu afecțiuni acute rămâne neocupat în spitalele din România, în timp ce marile unități de urgență sunt frecvent supraaglomerate. Multe spitale mici funcționează sub capacitate, dar continuă să consume resurse importante pentru personal și întreținere.
Pentru a crește transparența privind modul în care sunt utilizate resursele din sistemul sanitar, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat o platformă care permite compararea gradului de ocupare a paturilor, a numărului de pacienți tratați și a cheltuielilor fiecărei unități medicale.
La Spitalul Floreasca din București, situația este cu totul diferită. Secția de gastroenterologie este printre cele mai solicitate, iar personalul medical își desfășoară activitatea între cele două etaje unde sunt amplasate saloanele și laboratorul de investigații. Pacienții ajung aici din toate zonele țării.
Roxana Sandic, coordonator al managementului calității, spune că gastroenterologia este una dintre cele mai ocupate secții ale spitalului, datorită și laboratorului de endoscopie performant. Aici sunt tratați pacienți cu afecțiuni hepatice, digestive și oncologice, dar și cu alte patologii.
Aglomerate sunt și alte secții ale marilor spitale, precum neurologia, cardiologia sau ortopedia. O mare parte dintre pacienți provin din afara Bucureștiului. De exemplu, la Spitalul Floreasca, mai mult de jumătate dintre cele 44 de paturi ale secției de ortopedie sunt ocupate de pacienți din provincie.
Dr. Cosmin Baciu, medic primar ortopedie, explică faptul că aici sunt tratate cazuri diverse, de la afecțiuni degenerative până la traumatisme severe, iar pacienții cu traumă majoră sunt direcționați către această unitate.
Aceeași situație se regăsește în marile spitale, în special în cele șase centre universitare, care atrag pacienți din întreaga țară. În același timp, numeroase unități sanitare mai mici au paturi neocupate și funcționează sub capacitatea disponibilă.
Datele publicate pe platforma CNAS arată că gradul mediu de ocupare a paturilor destinate pacienților cu afecțiuni acute este de aproximativ 63%. Peste 140 de spitale au un grad de ocupare mai mic de 60%, iar în zeci de unități medicale sunt ocupate mai puțin de jumătate dintre paturi.
Problema este și una financiară. În jumătate dintre unitățile analizate, cheltuielile cu personalul reprezintă aproximativ 80% din veniturile obținute pentru serviciile medicale decontate de stat. În zeci de spitale, această pondere depășește chiar 90%.
Potrivit președintelui CNAS, dr. Horațiu Moldovan, noua platformă oferă informații despre modul în care sunt cheltuiți banii, complexitatea cazurilor tratate și gradul de ocupare a paturilor. Datele ar putea ajuta la reorganizarea serviciilor medicale în funcție de nevoile fiecărei zone. De exemplu, un spital cu o utilizare redusă a paturilor pentru pacienții acuți ar putea fi orientat către servicii pentru care există o nevoie mai mare, precum îngrijirea paliativă.
Cheltuielile cu spitalele depășesc 40% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Reorganizarea rețelei de spitale, discutată de mai multe luni de Ministerul Sănătății, ar putea reduce risipa de resurse și, în același timp, ar putea facilita accesul pacienților la serviciile medicale de care au nevoie.
