Majoritatea oamenilor care fumează știu că tutunul crește riscul de cancer, însă lista efectelor nocive este mult mai lungă. Cercetările arată că fumatul favorizează și apariția bolilor cardiovasculare, a infarctului și a accidentului vascular cerebral.
Un studiu realizat pe peste 240.000 de fumători din 46 de țări arată că, în ciuda deceniilor de campanii și avertismente privind efectele tutunului, nivelul de informare despre riscurile cardiovasculare rămâne scăzut. Potrivit Euronews, rezultatele ridică semne de întrebare cu privire la eficiența mesajelor de sănătate publică transmise de-a lungul timpului.
După două decenii de eforturi pentru reducerea consumului de tutun, peste 90% dintre respondenți au declarat că știu că fumatul poate provoca cancer pulmonar. În schimb, doar aproximativ 80% au identificat bolile de inimă drept o consecință a fumatului, iar și mai puțini erau conștienți de riscul de accident vascular cerebral și de efectele fumatului pasiv.
„Lipsa de cunoștințe privind efectele majore ale fumatului și ale fumatului pasiv asupra sănătății sunt extrem de îngrijorătoare”, a declarat Janet Chung-Hall, cercetătoare în cadrul Proiectului Internațional de Evaluare a Politicilor de Combatere a Tutunului (ITC) de la Universitatea din Waterloo și autoarea principală a studiului.
Potrivit acesteia, situația este cu atât mai gravă cu cât fumatul este responsabil pentru peste 2 milioane de decese cardiovasculare la nivel mondial în fiecare an. Bolile de inimă reprezintă, de altfel, principala cauză de deces prematur provocat de bolile netransmisibile, iar fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc care poate fi modificat.
Studiul a inclus și mai multe țări europene. Cercetătorii au constatat că nivelul de conștientizare a legăturii dintre fumat și cancerul pulmonar a crescut semnificativ în Țările de Jos, dar a scăzut în Germania, Franța și România, printre alte state. De asemenea, cunoașterea efectelor nocive ale fumatului pasiv a scăzut în anumite privințe în Germania, Franța și Țările de Jos.
La nivel european, autoritățile au înăsprit treptat reglementările privind produsele din tutun, introducând avertismente de sănătate mai stricte și restricții privind publicitatea și promovarea acestora.
În aprilie, Regatul Unit a adoptat o lege antifumat care interzice, în mod progresiv, vânzarea produselor din tutun către persoanele născute în sau după anul 2008, cu obiectivul de a crea o generație „fără fum”.
Belgia și Letonia au interzis, în ianuarie 2025, vânzarea țigărilor electronice de unică folosință, invocând atât riscul ca acestea să fie atractive pentru tineri, cât și impactul asupra mediului. Între timp, Spania și Franța au introdus noi reglementări pentru a restricționa fumatul în aer liber, în spațiile publice.
În ultimul deceniu, Comisia Europeană a interzis țigările tradiționale și produsele din tutun cu arome caracteristice, inclusiv mentolul, iar în prezent desfășoară consultări privind reglementarea noilor produse din tutun și nicotină.
La nivel mondial, tutunul provoacă peste 7 milioane de decese în fiecare an, inclusiv peste 1,6 milioane de decese în rândul nefumătorilor expuși la fumul pasiv. Studiul atrage astfel atenția că, deși riscul de cancer este bine cunoscut, pericolele pe care fumatul le reprezintă pentru inimă, vasele de sânge și creier sunt încă insuficient înțelese de o mare parte a populației.
