Viitorul buget european pentru perioada 2028-2034 continuă să genereze dezbateri intense între diferitele grupuri politice din Parlamentul European, mai ales în ceea ce privește importanța care va fi acordată protecției mediului. Dacă Uniunea Europeană dorește să identifice resursele financiare necesare atât pentru adaptarea la schimbările climatice, cât și pentru reducerea emisiilor de CO₂, introducerea unor noi taxe de mediu pare dificil de evitat.
Fiscalitatea verde a cunoscut o creștere în ultimii ani, vizând în principal activitățile și produsele cu un impact negativ demonstrat asupra mediului, de la autovehiculele poluante până la consumul de energie și alte surse de emisii.
Un raport Eurostat publicat luna trecută oferă o imagine asupra evoluției acestor taxe și asupra potențialului lor de dezvoltare. În 2024, potrivit celor mai recente date disponibile, veniturile din taxele de mediu au ajuns la 372 de miliarde de euro, în creștere cu 6% față de 2023.
Cu toate acestea, suma reprezintă încă doar 2% din PIB-ul Uniunii Europene. Situația diferă semnificativ de la un stat membru la altul: în Irlanda, veniturile din taxele de mediu reprezintă mai puțin de 1% din PIB, în timp ce în Grecia ajung la 3,76%.
Schimbare radicală de direcție în Suedia
Deși valoarea absolută a veniturilor din taxele de mediu este în creștere, ponderea acestora în totalul veniturilor fiscale și al contribuțiilor sociale colectate de statele membre s-a diminuat. Aceasta a coborât de la 6,1% în 2021 la 5,2% în 2024.
Această evoluție poate fi explicată, parțial, prin adoptarea unor comportamente mai responsabile de către gospodării și companii, care generează mai puțină poluare. Totuși, tendința intră în contradicție cu nevoia tot mai mare de investiții necesare tranziției ecologice.
Nivelul fiscalității verzi diferă considerabil între state și oferă uneori rezultate surprinzătoare. Țările considerate cele mai avansate în domeniul politicilor de mediu nu sunt neapărat cele în care taxele de mediu au cea mai mare pondere. Astfel, aproape 10% din veniturile fiscale ale Bulgariei și Greciei provin din taxe de mediu, comparativ cu doar aproximativ 4% în Suedia și Norvegia.
O posibilă explicație ține de momentul în care aceste state au introdus sau au extins fiscalitatea verde. În general, țările care au trecut mai recent la astfel de taxe înregistrează o pondere relativă mai mare și o dinamică mai accelerată a veniturilor.
În România, veniturile din taxele de mediu au crescut cu aproape 20% în 2024, iar în Ungaria avansul a fost de 15%. În schimb, în Suedia, acestea au scăzut cu 18,5%. În cazul statului scandinav, declinul este explicat și prin schimbarea de politică fiscală adoptată de guvernul de dreapta ajuns la putere în 2022, care a decis reducerea semnificativă a taxelor pe carburanți.
Introducerea celei de-a doua piețe a carbonului
La nivelul Uniunii Europene, taxele pe energie reprezintă 77% din totalul veniturilor din taxele de mediu. O contribuție importantă provine din piața europeană a carbonului și din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, instituit în 2005, cunoscut sub numele de ETS 1 și revizuit recent de Comisia Europeană.
În 2024, statele membre au raportat venituri de 31,3 miliarde de euro din certificatele de emisii cumpărate de companii. Polonia și Germania, principalii beneficiari, au încasat fiecare peste 5 miliarde de euro. În ansamblu, veniturile europene generate de piața carbonului au crescut cu 3,5% în 2024.
Gospodăriile au suportat, în medie, 43% din totalul taxelor pe energie. Această contribuție ar putea crește semnificativ odată cu introducerea, începând din 2028, a celei de-a doua piețe a carbonului, ETS2.
Veniturile generate de ETS2 sunt estimate la între 342 și 570 de miliarde de euro pentru perioada 2027-2032. O asemenea sumă ar reprezenta o schimbare de proporții majore și ridică, în același timp, problema acceptabilității sociale a noilor taxe. Tocmai din acest motiv, aplicarea ETS2 a fost amânată în repetate rânduri.
Gospodăriile ar putea suporta o parte tot mai mare din fiscalitatea verde
Până în prezent, contribuția gospodăriilor și a companiilor la veniturile obținute din fiscalitatea de mediu — care include taxele pe energie, transporturi, deșeuri și alte activități — a fost relativ echilibrată.
47,5% din aceste venituri au provenit de la gospodării, 50,5% de la companii, iar diferența a fost colectată de la nerezidenți.
Introducerea ETS2, care va viza în special emisiile generate de transporturi și locuințe, ar putea însă modifica profund acest echilibru. Gospodăriile ar putea ajunge să suporte o parte semnificativ mai mare din costul fiscalității verzi.
Situația este deosebit de sensibilă în Franța, una dintre țările europene în care taxele de mediu depind deja în mare măsură de contribuția gospodăriilor, acestea reprezentând peste 55% din totalul veniturilor obținute din fiscalitatea verde.
