Piața neagră a jocurilor de noroc, aproape 6 trilioane de dolari: „a treia economie” a lumii

Piața globală nereglementată a jocurilor de noroc online a ajuns la aproape 6 trilioane de dolari în 2025, potrivit unui raport realizat de Gaming Compliance International (GCI) și citat de Forbes. Dimensiunea fenomenului este atât de mare încât, raportată teoretic la economiile lumii, această „piață neagră” s-ar situa pe locul al treilea, după Statele Unite și China.

Raportul estimează că valoarea pariurilor realizate prin platforme nereglementate a ajuns la 5,9 trilioane de dolari în 2025, în creștere față de aproximativ 5,7 trilioane de dolari în 2024 și 5,1 trilioane de dolari în anii anteriori. Potrivit GCI, fenomenul continuă să se extindă într-un ritm accelerat, piața adăugând aproximativ 235 de miliarde de dolari la fiecare 12 luni.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare date ale studiului este legat de veniturile brute generate de jocurile de noroc online. Aproximativ 78% din GGR-ul global este realizat de operatorii care activează în afara piețelor reglementate, în timp ce sectorul licențiat reprezintă doar aproximativ 22%.

Specialiștii GCI susțin că autoritățile din întreaga lume riscă să lupte cu un fenomen pe care instrumentele clasice de control nu îl mai pot gestiona eficient. Operatorii ilegali nu mai au nevoie de sedii fizice, agenții stradale sau de o infrastructură locală. Aceștia folosesc platforme globale, criptomonede, sisteme de plată instant, servicii cloud și promovare pe marile platforme digitale.

„Într-o lume în care poți paria pe orice, consumatorii pariază din ce în ce mai mult pe orice. Aceasta este gamificarea tuturor lucrurilor”, a declarat Ismail Vali, președintele Gaming Compliance International.

Raportul împarte piața globală în trei mari categorii: sectorul reglementat, format din operatorii licențiați, sectorul nereglementat, unde activează platformele fără licență, și o zonă „nerecunoscută”, care include produse ce evită clasificarea tradițională a jocurilor de noroc, precum piețele de predicții, cazinourile sociale sau diferite forme de tombole digitale.

Pentru România, concluziile studiului sunt relevante în contextul dezbaterilor recente privind majorarea taxelor și înăsprirea reglementărilor din industria jocurilor de noroc. GCI atrage atenția că simpla creștere a fiscalității și introducerea unor reguli mai stricte pot avea un efect limitat dacă autoritățile nu dispun de instrumente adaptate mediului digital.

În acest scenariu, statele riscă să reglementeze și să taxeze strict doar operatorii care activează oficial, în timp ce o mare parte din activitate se mută către platforme globale greu de controlat. Utilizatorii au, în același timp, dificultăți în a diferenția operatorii licențiați de cei ilegali, într-un mediu digital descris de GCI drept o piață dominată de „zgomot alb”.

Fenomenul este vizibil și în Africa, unde piața online a jocurilor de noroc a generat în 2025 venituri brute de aproximativ 23 de miliarde de dolari. Din această sumă, circa 17,8 miliarde de dolari, echivalentul a 77%, provin din sectorul nereglementat, în timp ce piața licențiată a generat aproximativ 5,2 miliarde de dolari.

Guvernele africane ar pierde astfel aproximativ 3,55 miliarde de dolari anual din venituri fiscale, potrivit estimărilor. Numărul operatorilor nereglementați care vizează piața africană a crescut la peste 4.100, iar expunerea publicului la platformele neautorizate este estimată la aproape 90%.

Potrivit GCI, ritmul de creștere al pieței ilegale ar putea accelera și în 2026, pe fondul unor competiții sportive majore, inclusiv Campionatul Mondial de Fotbal. Concluzia raportului este că lupta împotriva jocurilor de noroc ilegale nu mai poate fi dusă exclusiv prin taxe și controale tradiționale, ci necesită instrumente capabile să urmărească și să limiteze activitatea unei industrii care funcționează deja, în mare măsură, dincolo de granițele fizice ale statelor.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente