Președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Mihai Popescu, solicită Guvernului României și Ministerului Energiei să analizeze de urgență posibilitatea repunerii temporare în funcțiune a Grupului energetic nr. 4 de la Termocentrala Turceni, în contextul provocărilor cu care se confruntă sistemul energetic național.
Într-o poziție publică, șeful administrației județene susține că România traversează o perioadă în care deficitul de producție, importurile costisitoare de energie și presiunea asupra prețurilor impun măsuri responsabile pentru consolidarea securității energetice.
Cosmin Mihai Popescu arată că Grupul energetic nr. 4 de la Termocentrala Turceni, cu o putere instalată de aproximativ 300 MW, a fost retras din exploatare la sfârșitul lunii martie, în cadrul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În același timp, o parte dintre noile capacități de producție destinate să înlocuiască energia pe bază de cărbune nu au fost încă puse în funcțiune.
Președintele CJ Gorj subliniază că Complexul Energetic Oltenia dispune în prezent de un stoc de aproximativ 400.000 de tone de cărbune, resursă care ar putea fi valorificată dacă analiza tehnică și cadrul legal vor permite repunerea temporară în funcțiune a grupului energetic.
În acest context, Cosmin Mihai Popescu propune analizarea de urgență a fezabilității tehnice pentru repornirea Grupului 4, inițierea unui dialog cu Comisia Europeană în vederea identificării unor soluții legale pentru o eventuală derogare temporară și utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru consolidarea securității energetice a României până la punerea în funcțiune a noilor investiții.
„Nu solicit abandonarea angajamentelor europene asumate de România. Solicit ca acestea să fie aplicate cu realism și responsabilitate, astfel încât securitatea energetică a țării să nu fie afectată în perioada de tranziție”, afirmă președintele Consiliului Județean Gorj.
În opinia acestuia, tranziția energetică trebuie să fie echilibrată și adaptată realităților din sistemul energetic național, iar renunțarea la capacități funcționale de producție nu ar trebui să se facă înainte ca alternativele să fie efectiv disponibile.
Mesajul se încheie cu apelul ca deciziile privind viitorul sistemului energetic românesc să fie luate în echilibru între angajamentele europene și interesul național, subliniind că „o tranziție energetică responsabilă înseamnă înlocuire, nu abandon”.
