Organizațiile de mediu Agent Green, Declic, Greenpeace România și Federația Peisaj Deschis susțin că aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 de către Guvern nu garantează protejarea efectivă a biodiversității și nici îndeplinirea angajamentului privind desemnarea a minimum 10% din teritoriul României ca zonă strict protejată.
Într-un comunicat comun, ONG-urile solicită Guvernului și Ministerului Mediului publicarea formei finale a strategiei, a Planului național de acțiune, a metodologiei, a studiului-cadru și a hărților tuturor zonelor propuse pentru protecție, arătând că aceste documente nu au fost făcute publice odată cu anunțarea aprobării.
Reprezentanții organizațiilor afirmă că simpla adoptare a strategiei, considerată un jalon îndeplinit în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu este suficientă fără desemnarea legală a suprafețelor protejate, publicarea hărților, instituirea unui regim clar de protecție și alocarea resurselor necesare pentru implementare și compensarea proprietarilor afectați.
Totodată, ONG-urile cer definirea clară a conceptului de protecție strictă, cu interzicerea exploatărilor comerciale, a vânătorii și a proiectelor de infrastructură care afectează ecosistemele, precum și protejarea integrală a pădurilor primare și seculare, a râurilor naturale, zonelor umede și a coridoarelor ecologice.
Potrivit organizațiilor, procesul de identificare a zonelor eligibile a fost modificat în repetate rânduri, suprafața propusă pentru protecție fiind redusă de la aproximativ 2,3 milioane de hectare la circa 1,4 milioane de hectare, existând riscul ca aceasta să scadă sub 700.000 de hectare dacă desemnarea ar depinde de acordul proprietarilor și al autorităților locale.
Reprezentanții societății civile avertizează că acordul proprietarilor nu poate înlocui criteriile științifice și susțin că biodiversitatea nu trebuie sacrificată pentru îndeplinirea formală a unui obiectiv din PNRR. În acest context, organizațiile anunță că vor analiza forma finală a strategiei și, dacă vor constata că rezultatele cartografierii au fost modificate prin intervenții politice, vor sesiza Comisia Europeană, OLAF și alte instituții competente.
