Totul începe, de multe ori, cu un mesaj privat și un gest de încredere. Însă o fotografie trimisă într-un moment de apropiere poate scăpa rapid de sub control și ajunge să fie distribuită către sute sau chiar mii de persoane. Sextingul este un fenomen tot mai răspândit în rândul adolescenților și tinerilor, iar odată cu popularitatea lui cresc și cazurile de șantaj, distribuire fără acord și traume cu efecte pe termen lung.
Pe TikTok, Instagram și Snapchat, discuțiile despre trimiterea de fotografii sau mesaje cu tentă sexuală au devenit obișnuite. Creatorii de conținut abordează frecvent subiectul, fie prin sfaturi, fie prin opinii personale.
Bianca, o tânără activă pe TikTok, vorbește deschis despre fotografiile indecente și susține că „majoritatea fetelor au trimis măcar o astfel de poză la un moment dat”. Un alt creator de conținut avertizează: „Niciodată nu face sexting înainte de a avea o relație intimă în realitate”, în timp ce Vlad Caraiman discută despre fenomenul bărbaților care trimit femeilor fotografii explicite nesolicitate.
Specialiștii definesc sextingul drept schimbul de mesaje, fotografii sau videoclipuri cu conținut sexual. Pentru mulți tineri, acesta nu mai reprezintă un subiect tabu, ci face parte din interacțiunile obișnuite din mediul online.
Psihologul Mihai Copăceanu explică faptul că expunerea timpurie la conținut pornografic și lipsa educației sexuale contribuie la extinderea fenomenului.
„De la gimnaziu până la liceu, atât fetele, cât și băieții folosesc site-urile pornografice pentru a învăța despre sexualitate și despre relațiile de cuplu. Școala nu oferă informații suficiente, iar părinții încă evită astfel de discuții. În plus, există o idealizare excesivă a corpului și foarte mult conținut violent”, spune psihologul.
Ana, o tânără intervievată, mărturisește că a primit astfel de fotografii încă de la 16 ani, însă nu a trimis niciodată imagini intime.
Potrivit lui Mihai Copăceanu, rețelele sociale au amplificat fenomenul, deoarece tot mai mulți tineri își încep relațiile online, iar mesajele cu conținut sexual apar chiar din primele ore de conversație.
Între timp, aplicațiile de mesagerie au introdus funcții precum fotografii cu vizualizare unică, mesaje temporare sau conversații care dispar automat. Totuși, specialiștii avertizează că aceste opțiuni oferă doar o falsă impresie de siguranță.
Specialistul în social media Anca Chiru explică faptul că mesajele care dispar reduc inhibițiile utilizatorilor și îi determină să își asume riscuri mai mari. Chiar dacă unele aplicații notifică realizarea unei capturi de ecran, nimic nu poate împiedica fotografierea ecranului cu un al doilea dispozitiv.
Alec, în vârstă de 19 ani, consideră că mediul online îi face pe oameni să uite consecințele gesturilor lor. „Într-o discuție față în față nu ai scoate astfel de fotografii pe masă. Nu este un mod sănătos de a construi o relație”, spune tânărul.
Pentru Roxana, de 27 de ani, sextingul poate exista într-o relație stabilă, bazată pe încredere, însă recunoaște că riscurile rămân, mai ales pentru femei.
Pe măsură ce aplicațiile de dating pierd din popularitate, tot mai multe relații încep direct pe rețelele sociale, unde apare și sextingul. Potrivit datelor prezentate în material, aproape trei din patru tineri români au trimis sau au primit mesaje ori imagini cu conținut sexual.
Fenomenul este însă însoțit de o creștere a cazurilor de șantaj online și distribuire fără acord a imaginilor intime.
„Victima are impresia că vorbește cu o persoană de încredere, trimite fotografii intime, iar ulterior este șantajată. Mulți adolescenți trec prin astfel de experiențe”, avertizează Mihai Copăceanu.
Distribuirea imaginilor intime fără consimțământ este cunoscută și sub denumirea de „revenge porn”. Avocatul Adrian Cuculis atrage atenția că această faptă este încadrată de Codul Penal la violarea vieții private și se pedepsește cu până la trei ani de închisoare.
Un alt tânăr intervievat, Alex, spune că fenomenul afectează în special fetele și poate provoca traume severe, mergând până la depresie sau chiar suicid.
În situațiile în care sunt implicați minori, consecințele juridice sunt mult mai grave. Potrivit avocatului Adrian Cuculis, orice formă de pornografie infantilă – fie că este vorba despre trimiterea, primirea sau stocarea unor astfel de materiale – este sancționată în România cu pedepse de până la 16 ani de închisoare.
Datele organizației Salvați Copiii România arată că în 2025 numărul sesizărilor privind astfel de cazuri a crescut cu 133% față de anul precedent. În spatele acestor cifre se află adolescenți și tineri care au fost șantajați cu imagini intime sau au primit fotografii explicite de la necunoscuți, experiențe care le pot marca profund viața.
