Uniunea Europeană analizează introducerea unor restricții privind utilizarea rețelelor sociale de către copii, măsurile putând intra în vigoare chiar din această vară. Un nou raport elaborat de experți, care va fi publicat săptămâna viitoare, va recomanda limitarea accesului minorilor la platformele online.
După ce Australia a devenit prima țară din lume care a interzis accesul persoanelor sub 16 ani la rețelele sociale, mai multe state membre ale Uniunii Europene, printre care Danemarca și Grecia, solicită adoptarea unor măsuri similare, potrivit AFP, citată de France24.
În prezent, la nivelul UE sunt analizate toate variantele, de la o interdicție generală a accesului minorilor la platformele de socializare până la impunerea unor restricții pentru anumite servicii și funcționalități.
Grupul de lucru desemnat de Ursula von der Leyen își va prezenta concluziile pe 13 iulie, însă oficialii europeni subliniază că, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie finală. Șefa Comisiei Europene și-a exprimat anterior sprijinul pentru introducerea unor restricții, iar un anunț oficial este așteptat în luna septembrie, deși acest calendar poate suferi modificări.
„Nu este vorba despre momentul în care copiii sau adolescenții ar avea acces la rețelele sociale, ci mai degrabă despre momentul în care rețelele sociale au acces la copiii și adolescenții noștri”, a declarat Ursula von der Leyen săptămâna trecută.
Comisia Europeană se confruntă și cu presiuni din partea unor state membre, inclusiv Franța, care și-au pregătit deja propriile reglementări. Luni, Bruxelles-ul a solicitat autorităților franceze să modifice proiectul de lege adoptat la nivel național, apreciind că acesta nu respectă normele europene.
Executivul european urmărește însă să extindă măsurile de protecție a copiilor în mediul online și dincolo de rețelele sociale.
„Indiferent de deciziile luate cu privire la limitele de vârstă, trebuie să abordăm și modelele de afaceri și alegerile de design care modelează zilnic experiențele online ale copiilor”, a declarat pentru AFP comisarul european pentru protecția consumatorilor, Michael McGrath.
Potrivit observatorilor, Comisia Europeană ar putea evita o interdicție generală și ar putea opta pentru o abordare bazată pe riscuri. Aceasta ar presupune limitarea funcțiilor considerate dăunătoare, fără a interzice complet platforme precum Instagram, Snapchat sau TikTok. O comisie din Germania a propus recent două variante: stabilirea prin lege a unei vârste minime de 13 ani, aplicată deja de multe platforme, sau restricționarea anumitor servicii și funcții.
Printre funcționalitățile care ar putea fi vizate se numără derularea nesfârșită a conținutului și fluxurile personalizate, considerate factori care pot favoriza dependența.
Un sondaj YouGov publicat joi arată că majoritatea respondenților din Franța, Germania, Italia, Polonia și Spania susțin eliminarea acestor funcționalități de pe platformele online.
La nivel internațional, ideea unor astfel de interdicții câștigă tot mai mult teren. După Australia, și Marea Britanie și Indonezia au adoptat măsuri similare, iar state precum Grecia și Spania pregătesc propriile reglementări. În schimb, Estonia se opune ferm unei astfel de abordări.
Experții în drepturi digitale consideră însă că interdicțiile nu reprezintă cea mai bună soluție și susțin că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe creșterea siguranței platformelor pentru copii, folosind instrumentele juridice deja existente.
Același sondaj YouGov relevă că 75% dintre cei 5.100 de adulți chestionați în statele UE sunt de părere că minorii nu ar trebui să aibă acces la rețelele sociale până când nu va fi demonstrat că acestea sunt sigure.
Totodată, un oficial european a declarat pentru AFP că, înainte de sfârșitul verii, Comisia Europeană va publica și concluziile anchetei privind Facebook și Instagram, platforme deținute de Meta. Investigația analizează dacă serviciile oferite de acestea pot genera comportamente de dependență în rândul copiilor.
