Creșterea normei de predare, decisă în vara anului 2025 în cadrul unor măsuri adoptate rapid, continuă să genereze nemulțumiri puternice în rândul cadrelor didactice. În acest context, anunțul unor parlamentari privind posibilitatea reducerii cu două ore a normei pentru anumite categorii de profesori a fost primit cu reacții critice din partea sistemului educațional.
Mai mulți aleși au declarat că în Comisia de Învățământ din Senat a fost adoptat un amendament care permite profesorilor cu minimum 25 de ani vechime și gradul didactic I să solicite o reducere a normei de predare cu două ore. Măsura ar urma să se aplice și cadrelor didactice cu rezultate profesionale deosebite, criteriile urmând să fie stabilite ulterior prin metodologie a Ministerului Educației.
Deși prezentată public ca o reușită, inițiativa nu a devenit lege. Proiectul L219/2026, care modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, trebuie să treacă de votul plenului Senatului, să fie promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial înainte de a putea fi aplicat.
Nemulțumirea profesorilor vine din faptul că această reducere nu readuce, în realitate, situația la nivelul de dinaintea modificărilor din 2025. Atunci, norma didactică a fost majorată de la 18 la 20 de ore pentru toți profesorii, fără a mai fi menționată explicit degrevarea pentru cadrele cu vechime și gradul I, ceea ce a dus la o creștere efectivă de până la patru ore pentru aceștia.
Criticile sunt amplificate de percepția că măsura este prezentată ca o victorie politică, deși nu compensează integral schimbările anterioare.
În spațiul parlamentar, senatorul PSD Dan Cașcaval, vicepreședinte al Comisiei de Învățământ, a susținut că inițiativa a fost dificil de adoptat și că ar reprezenta un succes în reducerea presiunii bugetare asupra sistemului educațional. El a afirmat că proiectul a întâmpinat opoziție în comisie, dar a fost în final votat în unanimitate, atribuind meritul adoptării grupului PSD.
Reacțiile sindicatelor au fost însă critice. Liderul SIP Argeș „Muntenia”, Adrian Voica, a acuzat lipsa de consecvență politică, întrebând unde se aflau susținătorii măsurii în momentul adoptării creșterii normei și al altor decizii de austeritate care au afectat educația.
Nemulțumirile se regăsesc și în rândul profesorilor din școli, care descriu dificultăți majore în acoperirea normelor mărite. Unii afirmă că au ajuns să predea în două sau chiar trei unități școlare, ceea ce complică semnificativ activitatea didactică și administrativă.
În plus, majorarea normei de predare este corelată cu creșterea numărului de elevi la clasă, ceea ce afectează calitatea actului educațional, mai ales în clasele cu elevi cu cerințe educaționale speciale sau în situațiile de comasare a claselor.
Profesorii mai semnalează și reducerea orelor disponibile la plata cu ora, care, în condițiile actuale de remunerare, a devenit mai puțin atractivă financiar.
În final, cadrele didactice din învățământul preuniversitar ridică și problema inegalității de tratament, întrebându-se dacă măsuri similare de reducere a normei vor fi aplicate și pentru educatori și învățători.
