„Ortorexia nervosa” este o tulburare de alimentație relativ recent descrisă și poate să nu fie un termen familiar multor profesioniști din domeniul sănătății. Termenul a fost introdus și descris inițial de Steven Bratman în 1997, ca răspuns la creșterea numărului de persoane care dezvoltă o preocupare intensă pentru alimentația considerată sănătoasă sau „corectă”. Această afecțiune poate influența semnificativ viața unei persoane.
Ce este ortorexia și cum diferă de alimentația sănătoasă
Ortorexia a fost definită în 1997 de Steven Bratman și, în prezent, nu este recunoscută oficial ca o tulburare de alimentație distinctă în practica clinică. Din acest motiv, o persoană cu astfel de simptome nu primește un diagnostic formal de „ortorexie”, deși termenul este utilizat în discuțiile medicale.
Această tulburare se caracterizează printr-o obsesie nesănătoasă pentru consumul alimentelor considerate „pure”. Definiția a ceea ce este „pur” sau „impur” diferă de la o persoană la alta.
Este important de menționat că nu orice persoană care urmează o dietă sănătoasă suferă de ortorexie. Diferența majoră constă în faptul că, în ortorexie, alimentația „curată” devine un mecanism de control emoțional sau de gestionare a gândurilor negative. Astfel, persoana poate experimenta anxietate intensă sau vinovăție atunci când consumă alimente considerate „nesănătoase”.
În plus, această tulburare poate duce la probleme fizice, deoarece restricționarea excesivă a alimentelor poate elimina nutrienți esențiali sau chiar grupe întregi de alimente.
Toate tulburările de alimentație sunt afecțiuni psihice serioase și necesită intervenție rapidă pentru a crește șansele de recuperare completă.
Cauze și factori psihologici ai obsesiei pentru „mâncarea perfectă”
Cauzele ortorexiei sunt complexe și pot include factori genetici, tulburări psihice, presiuni sociale și experiențe personale. Deși nu se poate prezice exact cine va dezvolta această afecțiune, există factori de risc importanți:
• Perfecționismul
• Istoric de tulburări de alimentație sau afecțiuni psihice, precum tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD), anxietatea sau depresia. Acestea pot favoriza tipare rigide de gândire și comportament alimentar, conform Montenido.
• Evenimente de viață stresante sau traumatice, care pot determina căutarea controlului prin reguli alimentare stricte.
• Interes excesiv pentru sănătate, care, deși benefic în mod normal, poate deveni obsesiv și poate duce la evitarea extremă a anumitor alimente.
Semne că ortorexia afectează sănătatea fizică și mentală
Simptomele ortorexiei se pot suprapune cu cele ale altor tulburări de alimentație.
Obsesia pentru calitatea alimentelor
Spre deosebire de alte tulburări unde accentul cade pe calorii sau grăsimi, în ortorexie preocuparea principală este calitatea ingredientelor. Persoanele afectate se tem intens de ingrediente considerate „nesănătoase” sau „de calitate slabă” și pot consuma doar alimente organice, crude, vegane sau integrale.
Evitarea unor grupe de alimente
Pot fi eliminate complet anumite categorii, precum:
• gluten
• produse lactate
• zahăr rafinat
• carne
• alimente procesate
• anumite uleiuri
Preocupare excesivă pentru sănătate
Există o anxietate puternică legată de efectele alimentelor asupra organismului. Aceasta poate duce la comportamente extreme, cum ar fi evitarea zahărului din teama de a dezvolta boli, deși această asociere este incorectă.
Teama de a mânca în afara casei
Persoanele pot petrece mult timp pregătind mesele și evită restaurantele sau mesele în afara casei, din cauza lipsei de control asupra ingredientelor. Pot refuza să mănânce sau cer modificări majore ale preparatelor, conform Eating Recovery.
Anxietate la încălcarea regulilor alimentare
Spre deosebire de o relație sănătoasă cu mâncarea, în ortorexie apar anxietate și suferință emoțională atunci când regulile alimentare nu pot fi respectate.
Cum poate fi gestionată ortorexia și recâștigarea echilibrului
Recuperarea poate fi dificilă, dar există soluții și sprijin disponibil. Primul pas este recunoașterea problemei și solicitarea ajutorului.
Tratamentul poate include:
• îngrijire psihiatrică și psihoterapie
• terapie individuală sau de grup
• tratament medicamentos, dacă este necesar
Sunt eficiente mai multe forme de terapie:
• Terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT)
• Terapia Dialectic-Comportamentală (DBT)
• Terapia de Acceptare și Angajament (ACT)
De asemenea, terapia prin expunere poate ajuta pacienții să se confrunte treptat cu alimentele care provoacă teamă, într-un mediu controlat, reducând anxietatea și comportamentele restrictive.
Ortorexia nervoasă este o afecțiune reală, cu efecte serioase asupra sănătății fizice și psihice. Cu ajutor specializat și intervenție adecvată, persoanele afectate pot depăși această tulburare și își pot recăpăta echilibrul alimentar și emoțional.
