După două seturi de măsuri care nu au adus corecțiile dorite la buget, coaliția de guvernare discută acum un al treilea „pachet” de ajustări. Printre variantele analizate se află comasarea unor instituții, reducerea personalului din administrația centrală, limitarea excepțiilor pentru pensionarea anticipată, scurtarea perioadei de șomaj și chiar interzicerea cumulului pensie–salariu. În același timp, autoritățile locale ar putea primi dreptul de a autoriza și taxa jocurile de noroc, alături de alte inițiative economice.
Social-democrații au anunțat că vor sprijini pachetul doar dacă acesta va include și măsuri de relansare a economiei. Premierul Ilie Bolojan a sugerat că setul de măsuri pentru administrație ar putea fi completat „cu multe altele”, iar Guvernul intenționează să își asume din nou răspunderea în Parlament.
Executivul are în plan și stimularea investițiilor în energie, prin simplificarea procedurilor de autorizare a hidrocentralelor și prin dezvoltarea capacităților de stocare a resurselor.
Restanțele pachetului 2
Mai multe dintre ideile actuale ar fi trebuit aplicate încă din pachetul anterior, dar au fost amânate. În prezent, patru proiecte din acel set se află la Curtea Constituțională: trei contestate de opoziție și unul de Înalta Curte de Casație și Justiție. Între timp, deficitul bugetar rămâne o presiune constantă: deși România s-a angajat în fața Bruxelles-ului la o țintă de 8,4%, măsurile adoptate până acum nu au avut efectele scontate.
Critici din partea economiștilor
Specialiștii consideră că nu a fost implementată nicio reformă reală și că România are nevoie de ajustări radicale pentru a economisi miliarde. Reforma companiilor de stat a dispărut de pe agenda guvernului după plecarea lui Dragoș Anastasiu, deși premierul își asumase continuarea acesteia.
Economiștii indică trei domenii-cheie:
• Companiile de stat – unde se așteptau privatizări și restructurări rapide.
• Administrația publică – care trebuie redusă ca personal, concomitent cu digitalizarea și simplificarea procedurilor pentru cetățeni.
• Lucrările publice – unde guvernul ar fi supracontractat proiecte peste capacitatea bugetului, fiind nevoie de opriri sau amânări.
Potrivit acestora, supradimensionarea aparatului administrativ provine dintr-o birocrație care își creează singură sarcini, pentru a justifica noi posturi și cheltuieli.
Deficitul, problemă de fond
Analiștii avertizează că actualele creșteri de taxe vor reduce temporar deficitul, dar fără reforme autentice tendința de creștere va reveni. „Pachetul 3” va fi aprobat tot prin procedura asumării răspunderii, iar săptămâna viitoare coaliția de guvernare va primi primele estimări privind economiile aduse de noile măsuri.
