Principatul Monaco, cunoscut pentru luxul și exclusivitatea sa, a găsit o soluție inovatoare pentru lipsa spațiului: extinderea teritoriului direct în Marea Mediterană.
Astfel, în decembrie 2024, a fost inaugurat Mareterra, un cartier ultramodern construit pe teren recuperat din largul mării, cu o investiție impresionantă de 2 miliarde de euro.
O construcție pe apă, în Monaco
Mareterra este un proiect futurist, construit pe 18 chesoane uriașe din beton, fiecare având 10.000 de tone, care funcționează ca diguri de protecție împotriva furtunilor.
Aceste structuri nu doar că stabilizează terenul, dar și disipează energia valurilor, protejând cartierul de fenomene extreme.
Unul dintre cele mai spectaculoase elemente ale proiectului este La Grotte Bleue, un spațiu unde lumina soarelui pătrunde prin deschideri verticale, creând o nuanță albastră asemănătoare celebrei Grote Albastre din Capri.
„Asta înseamnă că, chiar și în timpul furtunilor de 100 de ani, acestea nu se vor ridica prea sus și nici nu vor scufunda [Mareterra]”, a explicat Guy Thomas Levy-Soussan, directorul general al SAM L’Anse du Portier, dezvoltatorii proiectului, potrivit bbc.
Un cartier de lux, cu viziune ecologică
Mareterra nu este doar un simbol al luxului, ci și un exemplu de dezvoltare sustenabilă.
Cartierul include blocuri rezidențiale, vile, un port de agrement, spații comerciale și trei hectare de spațiu public, fiind cel mai verde colț al Monaco.
Pentru a respecta angajamentul principatului de neutralitate climatică până în 2050, Mareterra este dotat cu 9.000 mp de panouri solare, 200 de stații de încărcare pentru mașini electrice și peste 800 de copaci plantați.
Protejarea ecosistemului marin
Un aspect esențial al proiectului a fost protejarea mediului marin. Pentru a minimiza impactul asupra ecosistemului, 384 mp de Posidonia oceanica, o iarbă de mare protejată de UE, au fost transplantați cu o tehnică inovatoare.
„De obicei, transportăm plantele de Posidonia una câte una”, a explicat Sylvie Gobert, oceanolog la Universitatea Liège din Belgia, implicată în proiect.
„Ceea ce este în cele din urmă inovator este că am luat Posidonia, împreună cu întregul său ecosistem de rădăcini și aproximativ un metru cub de sedimente”, a continuat ea.
Sursa : evz.ro
