Experții atrag atenția că România trebuie să acționeze rapid pentru a restabili o relație echilibrată cu Statele Unite. SUA sunt considerate de către liderii europeni drept singura forță capabilă să garanteze securitatea continentului, însă relațiile bilaterale dintre București și Washington au devenit din ce în ce mai tensionate. În plus, un val de sentimente antiamericane începe să prindă contur în spațiul public românesc.
În calitate de membru NATO, România beneficiază de un parteneriat strategic solid cu Statele Unite, stabilit încă din 1997 și consolidat de-a lungul anilor. Totuși, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, relațiile dintre cele două țări au cunoscut o perioadă de instabilitate. Declarațiile critice ale miliardarului Elon Musk, dar mai ales ale vicepreședintelui american JD Vance, care au condamnat anularea alegerilor din România, au amplificat tensiunile și au pus sub semnul întrebării direcția viitoare a colaborării româno-americane.
Reacția autorităților de la București a fost halucinantă. În loc să încerce să le explice partenerilor americani care au fost motivele reale care au dus la anularea alegerilor, românii au răspuns dur. Și nu prin vocea unor diplomați de carieră sau a unuia dintre cei în măsură să transmită mesaje în numele României, adică președintele interminar Ilie Bolojan sau premierul Marcel Ciolacu, ci prin vocea vicepreședintelui Autoritatății Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, care i-a transmis un mesaj tăios lui Keith Kellogg, emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina.
Experții consultați de „Adevărul” consideră că România trebuie să ia urgent măsuri și să stabilească un canal serios de comunicare cu Statele Unite ale Americii, țara care în prezent asigură practic securitatea Europei, implicit a României. Europenii s-au convins deja de acest lucru. Ultima declarație a ministrului britanic al Apărării, John Healy, care a spus că numai Statele Unite îl pot opri Putin să atace din nou Ucraina, contrazice tonul optimist al unor lideri europeni și analiști care mai cred că Europa poate să-și poarte singură de grijă, în acest moment, sărind peste etapele reînarmării și autoresponsabilizării, care ar dura ani de zile.
„În cele din urmă, numai Statele Unite îi pot oferi lui Putin un mijloc de descurajare care să-l împiedice să atace din nou, iar detaliile acestui lucru sunt în curs de rezolvare acum”, a spus Healey în timpul unui discurs despre reforma apărării la Institutul Guvernului din Londra.Expertă în relații internaționale, specializată pe analiza informațiilor și sociololgie politică în SUA și în zona Orientului Mijlociu, Ioana Bercean a fost studenta lui William Burns, la Universitarea Harvard. Burns este nimeni altul decât fostul director al CIA în SUA, în timpul mandatului lui Joe Biden.
Profesor la SNSPA, Ioana Bercean spune că, după ce anterior s-au contrat în declarații cu Donald Trump, liderii europeni încearcă acum să reintre în grațiile președintelui american, pentru a se asigura că SUA nu vor abandona Europa. Este cazul președintelui Franței, Emmanuel Macron, dar și a premierului britanic, Keir Starmer, care par să fi revenit la sentimente mai bune față de Trump. Dovada? Cei doi lideri ai celor mai puternice națiuni europene vor merge la Washington, la începutul săptămânii viitoare, pentru a discuta cu Trump o serie de detalii importante, de la dosarul ucrainean și până la relațiile transatlantice.
„Probabil că s-au stabilit niște puncte-cheie, niște piloni de la care vor pleca următoarele negocieri, dar pe parcurs, sigur, se adaptează. Vedeți că premierul britanic și președintele Macron merg la Washington, iar acesta e un semnal că până la urmă cheia acestor negocieri este tot la ei, tot la americani. Adică da, ne-am întâlnit și noi de două ori la Paris, încercăm să facem niște lucruri, dar astea sunt mai degrabă o formă de răspuns sau o reacție aproape instantanee la declarațiile lui Donald Trump, la întâlnirea de la Riad. Și atunci Europa s-a simțit obligată și tactic să răspundă într-un fel. Și au fost acele întâlniri în urma cărora nu s-a stabilit mare lucru pentru că cea mai importantă concluzie a acelor întâlniri este că premierul britanic și președintele Franței merg la Washington să discute cu Donald Trump. Adică în cheia asta trebuie să înțelegem că nu se va întâmpla nimic fără americani. Și să ne liniștim un pic, că americanii nu vor pleca din Europa. Mai mult, s-ar putea să avem o surpriză să vină și mai mulți în Europa, pentru că și Donald Trump înțelege, dincolo de discursurile lui foarte entuziaste și neortodoxe, că Europa este un partener de care are nevoie atât din punct de vedere securitar, cât mai ales din punct de vedere economic, pentru că SUA și Europa sunt legate între ele”, spune Ioana Bercean.
La rândul lor, americanii ar avea motive serioase să nu-și abandoneze principalul partener, Uniunea Europeană, iar asta din mai multe motive. Unul dintre ele este faptul că SUA au nevoie să facă în continuare afaceri cu europenii.
„Economia americană produce foarte multe lucruri care ajung pe piața europeană. Iar dacă piața europeană s-ar închide sau pur și simplu europenii nu le vor mai cumpăra sau tarifele vor fi atât de mari încât ele vor fi prohibitive, sigur că și economia americană va fi afectată. Ori asta ar fi un efect de bumerang pentru Donald Trump, care le-a promis americanilor că va face America măreață, că va fi, nu citez exact, o epocă de aur”, mai spune experta.În opinia sa, nu se pune problema ca SUA să renunțe la Europa sau să cedeze sfere de influență Rusiei. SUA, spune ea, vor continua să-și susțină aliații.
„Conceptul acesta sau rostogolirea sintagmei cu cedarea Europei mie mi se pare foarte forțată, scoasă din context și nu știu cine a aruncat-o pe piață. Dar Donald Trump nu a spus niciodată asta. Din contră, a spus că va continua să susțină Europa, dar cu unele precizări. Le-a cerut pe bună dreptate europenilor să investească și ei în propria securitate. Anterior, același lucru l-a cerut și Obama, dar atunci nu a fost această reacție plină de adversitate a europenilor, la fel cum nu a fost o reacție dură nici când actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, a venit cu o solicitare identică”, adaugă experta.
În ce privește România, se pare că la București încă nu s-a înțeles faptul că securitatea țării, ca și a întregii regiuni și a întregului continent, depinde în cea mai mare măsură de SUA. Într-un moment în care europenii se regrupează și încearcă să obțină bunăvoința lui Donald Trump, România pare că a luat-o pe contrasens.„Ar fi momentul ca autoritățile să se mobilizeze. În primul rând trebuie să fim adecvați și să înțelegem. Repet, ne place sau nu ne place de Trump, pentru că nu contează cine este președinte la Casa Albă sau cine va fi peste patru ani. Pentru mine este important ca noi să fim adecvați și să înțelegem ce vrea fiecare administrație. Acum, în acest moment, trebuie să înțelegem următorul lucru care este evident, reiese din toate declarațiile administrației la orice nivel. Să înțelegem și că administrația Trump nu se va apropia foarte tare de orice politician sau orice factor decizional care a fost foarte prietenos cu administrația Biden. Sigur că nu este corect, sigur că nu este calea diplomatică cu care noi am fost obișnuiți până acum, dar trebuie să înțelegem limbajul lui Donald Trump”, spune experta.
Europenii încep să înțeleagă acest lucru, iar cea mai bună dovadă e vizita pregătită de președintele Emmanuel Macron, la Washington.
„Noi vedem că în Europa doamna Meloni vorbește limba lui Donald Trump, dar președintele Macron s-a adaptat imediat noilor condiții și chiar dacă nu vorbește pe aceeași limbă cu Donald Trump, măcar pretinde că face lucrul acesta și se duce la Washington pentru a pune lucrurile pe masă, pentru a găsi soluții de compromis, sau măcar pentru a se întâlni la mijloc”, mai spune ea.
O oportunitate unică
În acest moment, mai spune ea, România are o oportunitate cu care nu se va mai întâlni probabil cel puțin o jumătate de secol de acum înainte.
„Pentru România este o oportunitate pe care nu am mai avut-o de la aderarea la UE și NATO, sau în ordine cronologică inversă. Și este o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni poate în următorii 50 de ani. Dar pentru asta avem nevoie de oameni care să înțeleagă acest lucru, să se schimbe oarecum această garnitură veche, sigur, care nu trebuie neapărat îndepărtată, pentru că are know-how, are cunoștință, are experiență, dar ar putea să vină experți din eșalonul 2 în față, cu idei proaspete”, mai spune Bercean.Experta face și o comparație cu Ucraina și îl dă ca exemplu pe președintele Volodimir Zelenski, care a știut foarte bine cum trebuie să pună problema în raport cu americanii.
Să învățăm de la Zelenski
„Dacă e să facem o comparație cu Ucraina, ce s-ar fi întâmplat dacă președintele Zelenski nu ar fi fost destul de inspirat să spună, cum spunea Captain America în Răzbunătorii, în celebra serie, Am nevoie de arme, nu de un transport. Adică a fost exact un răspuns american la o situație foarte complicată și a dat dovadă de adecvare și de instrumentalizare maximă a unui moment oportun în care Ucraina, chiar dacă nu câștigă fizic războiul pe partea militară, a câștigat războiul identitar. A fost momentul în care Ucraina s-a desprins pentru totdeauna, sau cel puțin pentru perioada predictibilă, nu pe termen mediu și lung, s-a desprins de Rusia, are propria sa identitate națională, ideologică, pro-europeană, pro-americană”, mai afirmă Ioana Bercean.
„După declarațiile lui Musk și JD Vance, la care nu am știut cum să răspundem într-un mod diplomatic, dar ferm, scandalul de acum a ajuns sigur la Washington. Și cum credeți că percep americanii lipsa oricărei încrederi în ei, deși suntem parteneri strategici și aliați? Nu ne-au dat niciodată motive să ne îndoim de faptul că respectă principiile și alianța noastră, dar ne-am grăbit să-i arătăm cu degetul și să-i criticăm, pe baza unor simple speculații, fără nicio dovadă. Asemenea lucruri pot avea urmări, nu se face așa ceva între aliați”, spune Marcu.România, mai spune el, a depus un efort serios începând cu anii 90 pentru asigurarea securității sale. În centrul acestui efort s-a aflat toată silința de a convinge America și Uniunea Europeană că merităm să le fim aliați. Hari Bucur Marcu, la fel ca și generalul Alexandru Grumaz, au fost direct implicați în tot acest efort care avea ca țintă acceptarea României în NATO și obținerea garanțiilor de securitate.
Le-am câștigat greu încrederea, o pierdem mult mai ușor
„Le-am câștigat cu greu încrederea, nu a fost deloc simplu. Vreau să avertizez că pe cât de greu le-am câștigat încrederea, pe atât de ușor îi putem dezamăgi. Și începem s-o facem. Sigur, au fost declarațiile lui Elon Musk și JD Vance și unele acuzații. Ce trebuia să facem? Dacă avem dovezi serioase cu privire la implicarea rușilor în alegeri, trebuia să le dăm aliaților noștri de la Washington. Dar probabil că ele nu există sau sunt foarte subțiri. Iar dacă nu, la fel de rău e că nu am fost capabili să le prezentăm. Nu am știut nici cum să reacționăm, nu este în regulă”, adaugă cunoscutul expert.
În opinia sa, SUA nu vor lăsa niciodată Europa în brațele Rusiei. Din contră, dincolo de limbajul împăciuitor folosit de Trump în raport cu Rusia, este vorba doar de faptul că americanii vor să-i convingă pe ruși să facă pace în Ucraina.
„Multă lume i-a reproșat lui Trump că vorbește cu Putin, că discută cu un criminal. Dar ce ar trebui să facă, să-l înjure? Nu poți să negociezi cu cineva în timp ce îl înjuri. Iar interesul lui Trump este să facă pace în Ucraina. Războiul nu curge așa cum era de dorit, s-a ajuns în al treilea an, sunt sute de mii de victime. Trump procedează corect că vrea pace, războiul din Ucraina trebuie oprit. Dar unii lideri europeni nu au înțeles, ba mai mult l-au acuzat de diverse lucruri. Au spus ba că Trump e Hitler, ba că e nazist, ba că ține cu fasciștii, doar acuzații dure, însă nefondate. De fapt, Trump face exact ce trebuie acum și pune în prim plan interesele americane, fără a dăuna celor ale aliaților. Pentru că nu va părăsi niciodată Europa și nici Ucraina, dar trebuie să-i facă într-un fel sau altul pe ruși să oprească războiul”, mai spune Hari Bucur Marcu.
Sursa : scutul.ro
