Noi restricții pentru copii pe rețelele sociale. Adolescenții de 13 și 14 ani ar putea avea acces limitat la o oră pe zi

Comisia Europeană pregătește noi reguli pentru protejarea copiilor în mediul online, care ar putea limita accesul adolescenților la rețelele sociale și ar impune restricții asupra funcțiilor care îi determină să petreacă ore întregi pe telefon. Potrivit propunerilor aflate în discuție, tinerii cu vârste de 13 și 14 ani ar putea avea doar conturi speciale, create și supravegheate de părinți, cu funcții limitate și un timp de utilizare de cel mult o oră pe zi. Începând cu vârsta de 15 ani, adolescenții ar putea să își creeze singuri conturi, fără aceste restricții.

Măsurile vin în contextul în care mecanismele folosite de platformele online îi determină pe copii să rămână conectați perioade îndelungate. Deschid telefonul pentru a urmări un videoclip, însă ajung să petreacă și jumătate de oră în aplicație. Redarea automată a următorului clip, notificările și derularea continuă a conținutului îi încurajează să revină permanent pe rețelele sociale.

Propunerile europene sunt privite diferit de părinți și de tineri. Unii consideră că limitarea accesului poate fi utilă, în timp ce alții se întreabă cât de eficientă va fi aplicarea regulilor și dacă adolescenții nu vor găsi modalități de a le ocoli.

„Soluția este, nu știu dacă e o soluție bună. Nu știu cum o să aibă acces de la părinți sau să ia telefonul pe furiș, așa că e ok”, a declarat un părinte.

O altă persoană consideră că adolescenții vor găsi oricum surse alternative de informare, indiferent de restricțiile impuse.

„Eu nu cred că am ajuns rău. Bine, acum copiii o să-și ia informația de undeva orice ar fi, de la copii mai mari, de la adulți care sunt responsabili și așa mai departe”, a afirmat aceasta.

Utilizarea rețelelor sociale este foarte răspândită în rândul tinerilor europeni. Nouă din zece persoane cu vârste între 16 și 29 de ani au folosit cel puțin o dată rețelele sociale în cursul anului trecut.

Printre riscurile semnalate se numără expunerea copiilor la informații nepotrivite vârstei, dar și contactul cu persoane care își ascund identitatea și încearcă să profite de naivitatea minorilor.

„Toate rețelele sociale, TikTok, Instagram, YouTube-ul, nu e atât de influențat. Mă gândesc că află niște chestii prea devreme sau intră în contact cu niște oameni care se dau a fi copii și îi pot racola sau pot profita de gândirea lor, de naivitatea lor”, a explicat o femeie.

Platformele ar putea fi obligate să elimine funcțiile care încurajează utilizarea excesivă

Noile reglementări vizează și mecanismele prin care rețelele sociale mențin utilizatorii conectați. Printre funcțiile care ar urma să fie restricționate se numără derularea infinită a paginilor, redarea automată a videoclipurilor și notificările care îi determină pe utilizatori să revină constant în aplicații.

Un studiu european arată că 45% dintre copii nu consideră că restricțiile de vârstă i-ar face să se simtă mai în siguranță. Potrivit concluziilor prezentate, schimbarea ar trebui să înceapă de la platformele digitale, care ar trebui să elimine mecanismele ce îi țin pe copii conectați ore în șir. Limitarea accesului minorilor ar trebui să fie ultimul pas, nu prima soluție.

Propunerea EU KIDS ACT a fost adoptată de Comisia Europeană la 17 septembrie 2026 și se află în consultare publică până în decembrie 2026. Documentul ar putea fi adoptat oficial abia spre sfârșitul anului viitor.

Dezbaterile ar putea dura mai multe luni, în condițiile în care există încă întrebări privind modul în care platformele vor verifica vârsta utilizatorilor și cine va avea responsabilitatea de a filtra conținutul neadecvat minorilor.

Specialistul în social media Cristian Birta atrage atenția asupra resurselor necesare pentru aplicarea unor asemenea măsuri.

„E absolut cretină, n-avem cum să-i zicem altfel. Legea zise să se facă. Să se facă asta înseamnă că ar trebui să vină la pachetul cu niște resurse majore. Ar trebui s-avem un organism cu zeci, poate sute de oameni, care să fie acolo și să filtreze conținutul”, a explicat acesta.

La rândul său, Dragoș-Cosmin Niculescu, secretar general al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), consideră că instituția nu ar avea în prezent capacitatea necesară pentru a gestiona singură toate responsabilitățile care ar putea apărea.

„Bineînțeles, așa cum este în momentul de față dimensionat ADR-ul, nu cred că ar putea să facă față, este nevoie ca statul să facă niște demersuri în vederea stimulării profesioniștilor să fie atrași la stat, asta prin oferirea unor salarii competitive”, a declarat acesta.

Amenzi de până la 6% din cifra de afaceri mondială

Restricțiile ar putea fi aplicate efectiv cel mai devreme în anul 2028. Tot de atunci, Comisia Europeană ar putea sancționa platformele care nu respectă regulile privind protecția minorilor cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală mondială.

Astfel, viitoarele reglementări ar putea schimba modul în care copiii și adolescenții folosesc rețelele sociale, dar și responsabilitățile platformelor digitale în ceea ce privește protejarea utilizatorilor minori.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente