Șase orașe din Gorj, sub pragul de 10.000 de locuitori. Ce schimbări ar putea aduce reforma administrativă
Șase dintre cele șapte orașe ale județului Gorj au mai puțin de 10.000 de locuitori, potrivit datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2021. Situația acestora ar putea ajunge în atenția autorităților în contextul discuțiilor privind reforma administrativ-teritorială a României, care vizează inclusiv reorganizarea localităților cu populație redusă.
Bumbești-Jiu, Târgu Cărbunești, Turceni, Tismana, Novaci și Țicleni sunt cele șase orașe din Gorj care se situează sub pragul de 10.000 de locuitori. Singurul oraș din județ care depășește această limită este Rovinari.
Care este populația celor șase orașe din Gorj
Conform rezultatelor recensământului din 2021, cele șase localități au următoarele efective de populație:
• Bumbești-Jiu – 7.684 de locuitori;
• Târgu Cărbunești – 7.616 locuitori;
• Turceni – 6.891 de locuitori;
• Tismana – 6.359 de locuitori;
• Novaci – 5.276 de locuitori;
• Țicleni – 3.934 de locuitori.
În schimb, Rovinari are 10.246 de locuitori, depășind astfel pragul de 10.000. Nici cele două municipii ale județului, Târgu Jiu și Motru, nu se încadrează în categoria localităților cu populație sub această limită, ambele având peste 10.000 de locuitori.
Ce prevede reforma administrativă pentru orașele mici
Numărul de 10.000 de locuitori este pragul demografic prevăzut de legislație pentru statutul de oraș. Totuși, o populație sub această limită nu atrage automat pierderea statutului administrativ.
În contextul reformei administrativ-teritoriale, au fost aduse în discuție mai multe scenarii, printre care comasarea unor orașe mici cu localitățile învecinate sau trecerea acestora în categoria comunelor.
Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a declarat că printre posibilitățile analizate se numără și reorganizarea orașelor care nu mai îndeplinesc criteriul demografic de 10.000 de locuitori.
La nivel guvernamental se discută, de asemenea, despre comasarea voluntară a comunelor care au cel mult 1.500 de locuitori, în urma consultării comunităților locale. Pentru etapele următoare ale reformei sunt avute în vedere și alte formule de reorganizare administrativă.
În aceste condiții, cele șase orașe din Gorj se regăsesc printre localitățile care ar putea intra în discuțiile privind reorganizarea administrativă. Deocamdată, însă, nu a fost luată nicio decizie privind desființarea acestora sau transformarea lor în comune.
Gorjul are 70 de unități administrativ-teritoriale
În prezent, județul Gorj este împărțit în 70 de unități administrativ-teritoriale. Dintre acestea, două au statut de municipiu, șapte sunt orașe, iar 61 sunt comune.
La nivelul județului sunt înregistrate 411 sate, la care se adaugă localitățile componente ale municipiilor și orașelor. În total, Gorjul numără 433 de localități componente, potrivit datelor administrative.
O eventuală reorganizare ar putea modifica actuala structură administrativă, care funcționează în jurul celor 70 de primării de municipii, orașe și comune.
România ia în calcul o reformă administrativă după aproape 60 de ani
Organizarea administrativ-teritorială actuală a României își are originile în reforma din 1968. De atunci și până în prezent au existat schimbări punctuale, printre care acordarea statutului de oraș unor localități, însă structura generală a administrației publice locale a rămas în mare parte neschimbată.
Printre argumentele invocate în favoarea unei reforme se numără reducerea cheltuielilor administrative, utilizarea mai eficientă a fondurilor publice și consolidarea capacității localităților de a atrage investiții.
Pe de altă parte, o eventuală comasare a unităților administrativ-teritoriale ridică și o serie de probleme legate de accesul cetățenilor la serviciile publice, distanța pe care aceștia ar trebui să o parcurgă până la noua administrație, dar și păstrarea identității comunităților locale.
Pentru cele șase orașe din Gorj aflate sub pragul de 10.000 de locuitori, discuțiile despre reforma administrativă ar putea avea implicații importante. Dincolo de cifrele recensământului, miza este legată de viitorul administrațiilor locale, de organizarea serviciilor publice și de modul în care vor funcționa aceste comunități în cazul unor eventuale schimbări administrative.
