Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele Partidului Acțiunea Conservatoare, critică modul în care autoritățile române au implementat cărțile electronice de identitate și acuză PSD, PNL, USR și UDMR că vor să elimine posibilitatea cetățenilor de a opta pentru documente fără cip după 31 august 2031. Politicianul susține că statul a cheltuit cel puțin 41 de milioane de euro în 15 ani pentru un sistem care continuă să genereze probleme birocratice și ridică semne de întrebare privind securitatea datelor personale.
Într-un articol publicat pe site-ul său, intitulat „Batjocura cardului de identitate”, Claudiu Târziu critică respingerea de către Senat a unei inițiative legislative care prevedea menținerea posibilității de eliberare a cărților de identitate simple și după 31 august 2031.
Europarlamentarul consideră că decizia reprezintă o limitare a libertății de alegere și îi acuză pe reprezentanții partidelor care au votat împotriva proiectului că ignoră dreptul cetățenilor de a refuza documentele electronice.
„România a cheltuit 15 ani și cel puțin 41 de milioane de euro pe o carte de identitate cu cip, care mai mult încurcă decât ajută”, afirmă Târziu, care susține că noile documente sunt în continuare respinse de o categorie importantă a populației.
Senatul a respins proiectul privind buletinele fără cip
Potrivit europarlamentarului, pe 29 octombrie, Senatul a respins propunerea legislativă care urmărea să păstreze posibilitatea obținerii unei cărți de identitate simple și după august 2031.
Împotriva inițiativei au fost exprimate 56 de voturi, majoritatea aparținând senatorilor PSD, PNL, USR și UDMR, susține Claudiu Târziu.
Proiectul, inițiat de un parlamentar neafiliat, nu propune eliminarea cărților electronice de identitate, ci păstrarea unei alternative pentru persoanele care nu doresc documente cu cip. Cartea de identitate simplă ar urma să fie valabilă exclusiv pe teritoriul României, să conțină adresa de domiciliu și să nu includă amprente sau componente digitale. Costurile pentru eliberarea documentului ar fi suportate integral de solicitant.
Inițiativa legislativă se află în prezent la Camera Deputaților, for decizional, iar comisiile parlamentare trebuie să formuleze un punct de vedere până la 18 noiembrie.
Târziu contestă și argumentele invocate pentru respingerea proiectului. Acesta afirmă că fostul Guvern Bolojan a emis un aviz negativ, invocând impactul asupra deficitului bugetar, deși cheltuielile ar urma să fie recuperate integral prin taxele achitate de cetățeni.
De asemenea, europarlamentarul critică poziția Consiliului Economic și Social, care a justificat opoziția față de inițiativă prin investițiile deja realizate în infrastructura necesară emiterii documentelor electronice.
„Nu cetățeanul există ca să justifice investiția. Investiția există ca să-l servească pe cetățean”, susține Claudiu Târziu.
15 ani de întârzieri și zeci de milioane de euro investiți
În articolul său, președintele Acțiunea Conservatoare prezintă și istoricul proiectului cărților electronice de identitate, pe care îl consideră un exemplu de întârziere și utilizare ineficientă a resurselor publice.
Ministerul Afacerilor Interne anunța încă din 2010 că noile documente urmau să fie introduse de la 1 ianuarie 2011. Ulterior, termenul a fost amânat pentru 2014, iar în 2015 autoritățile nu stabiliseră încă forma finală a documentului.
O nouă lege a fost elaborată în 2017 și promulgată în 2020. România nu a reușit însă să respecte nici termenul european din august 2021, implementarea fiind limitată inițial la un proiect-pilot desfășurat la Cluj. În primele șapte luni ale acestuia au fost eliberate doar 1.272 de documente.
Emiterea cărților electronice de identitate la scară largă a început abia pe 20 martie 2025.
În ceea ce privește finanțarea, Târziu afirmă că alocarea prin PNRR a fost redusă succesiv de la 200 de milioane de euro la 150 de milioane de euro și ulterior la 129 de milioane de euro, din această ultimă sumă fiind utilizată aproximativ o treime.
Au fost revizuite și obiectivele privind numărul documentelor care urmau să fie emise. Dacă inițial ținta era de cinci milioane de cărți electronice de identitate, aceasta a fost redusă ulterior la 3,5 milioane și apoi la 2,1 milioane.
Până în august 2026, fuseseră eliberate 2,36 milioane de documente, număr care depășea ultima țintă stabilită.
Domiciliul de pe buletin, o problemă pentru instituții și cetățeni
Un alt aspect criticat de Claudiu Târziu este legat de dificultățile practice generate de utilizarea noilor documente.
Europarlamentarul atrage atenția că adresa de domiciliu nu mai este înscrisă vizibil pe cartea electronică de identitate, informația fiind stocată pe cip. În lipsa echipamentelor necesare pentru citirea acestuia, mai multe instituții au continuat să solicite documente suplimentare pentru dovedirea domiciliului.
Printre instituțiile menționate se numără primăriile, ANAF, Casa Națională de Pensii Publice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și CFR Călători.
Potrivit lui Târziu, legislația obligă instituțiile să achiziționeze cititoare pentru documentele electronice, însă nu prevede sancțiuni pentru cele care nu respectă această obligație.
Politicianul semnalează și probleme legate de utilizarea semnăturii electronice, actualizarea datelor în sistemele bancare și în registrele oficiale, precum și necesitatea folosirii codurilor PIN, a aplicațiilor și a echipamentelor speciale.
Acesta susține că, în martie 2026, Guvernul a recunoscut existența a 21 de probleme semnalate de cetățeni, unele dintre acestea fiind încă în curs de rezolvare.
Între timp, băncile au primit acces la Registrul populației și nu mai solicită certificatul de domiciliu.
O altă nemulțumire vizează costul documentelor. După perioada în care cărțile electronice de identitate au fost eliberate gratuit prin finanțare europeană, de la 1 iulie 2026, prețul acestora a ajuns la 70 de lei.
Îngrijorări privind securitatea datelor personale
Claudiu Târziu pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a proteja informațiile biometrice și datele personale stocate în sistemele informatice ale statului.
Pentru a-și susține argumentele, europarlamentarul amintește mai multe incidente de securitate cibernetică înregistrate în ultimii ani. Printre acestea se numără atacul ransomware care a afectat 26 de spitale în februarie 2024, compromiterea unor sisteme ale Administrației Naționale „Apele Române” în decembrie 2025 și problemele informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară din iulie 2026.
Acesta mai invocă accesarea neautorizată a datelor unor utilizatori ai Depozitarului Central, precum și incidente informatice înregistrate în Republica Moldova și Estonia.
Europarlamentarul face referire și la anchete publicate de Jurnalul, potrivit cărora Direcția Generală de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne participă la securizarea sistemului cărților electronice de identitate, folosind echipamente achiziționate de la RASIROM printr-un contract în valoare de peste 9,5 milioane de euro, finanțat prin PNRR.
„Nu spun că cineva ne urmărește prin buletin. Spun că un om liber are dreptul să nu ofere nimănui tentația”, afirmă Claudiu Târziu.
Târziu invocă libertatea de conștiință și dreptul la viață privată
În opinia președintelui Acțiunea Conservatoare, introducerea obligatorie a documentelor electronice ar putea intra în contradicție cu libertatea de conștiință și dreptul la viață privată, drepturi garantate de Constituție.
În argumentația sa, acesta amintește avertismentele formulate în 2010 de Institutul pentru Politici Publice privind riscurile colectării sistematice a datelor biometrice.
Totodată, europarlamentarul face o paralelă cu metodele de supraveghere utilizate în perioada comunistă, susținând că extinderea controlului statului este justificată frecvent prin argumente legate de siguranță și eficiență.
Ca exemplu, Târziu indică Marea Britanie, unde un sistem de cărți de identitate asociat unui registru biometric, introdus în 2006, a fost eliminat patru ani mai târziu.
Politicianul consideră că autoritățile trebuie să țină cont și de persoanele care nu dețin telefoane inteligente, nu sunt familiarizate cu tehnologia sau au obiecții de conștiință față de documentele electronice.
„Digitalizarea e un serviciu. Nu o obligație. Când un serviciu devine obligatoriu, nu mai e serviciu, e constrângere”, afirmă europarlamentarul.
În final, Claudiu Târziu le solicită deputaților să reanalizeze decizia Senatului și să păstreze posibilitatea eliberării cărților de identitate fără cip și după anul 2031.
„Deputații au acum ocazia să repare ce au stricat senatorii. Vom vedea câți dintre ei mai cred că libertatea include și dreptul de a spune nu”, își încheie europarlamentarul mesajul.
Prea „Tarziu” 🫣😂😂