Veniturile statului din taxele aplicate jocurilor de noroc sunt cu 750 de milioane de lei sub nivelul estimat pentru anul 2026. Diferența apare în proiectul primei rectificări bugetare, publicat joi de Ministerul Finanțelor, și vine în contextul modificărilor legislative care au schimbat condițiile de autorizare a operatorilor din acest domeniu.
Estimările luate în calcul la construirea bugetului pentru 2026 nu au fost atinse, iar încasările din această categorie sunt considerabil mai mici decât cele programate inițial.
Una dintre schimbările importante pentru industria jocurilor de noroc a fost adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 7/2026, în luna februarie. Până la intrarea în vigoare a noilor prevederi, operatorii aveau nevoie doar de licențe și autorizații emise la nivel național de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
Noua legislație a introdus și obligativitatea obținerii unei autorizații locale pentru desfășurarea activităților de jocuri de noroc în spații fizice. Astfel, consiliile locale pot decide dacă permit funcționarea sălilor de jocuri de noroc, dacă impun anumite condiții sau dacă interzic aceste activități pe raza unităților administrativ-teritoriale.
Sălile care aveau deja autorizații valabile și-au putut continua activitatea până la expirarea acestora, însă, ulterior, operatorii au fost obligați să obțină și aprobarea autorităților locale.
Doar 22.412 aparate de joc mai sunt în exploatare
Datele din registrul public al ONJN, consultat la 30 octombrie 2026, arată că mai puțin de jumătate dintre mijloacele de joc înregistrate sunt utilizate în prezent de operatori.
Din totalul de 61.721 de aparate, doar 22.412 figurează ca fiind în exploatare. Alte 21.747 sunt scoase din funcțiune, 11.492 au fost restituite proprietarilor, 3.833 au fost vândute, iar 2.237 au fost casate.
Prin urmare, doar aproximativ unul din trei mijloace de joc înregistrate în această categorie mai este funcțional. Cele mai multe dintre aparatele aflate în exploatare sunt de tip slot-machine, registrul ONJN indicând 19.297 de astfel de echipamente utilizate în prezent.
Doar 90 de localități au adoptat reguli pentru jocurile de noroc
Aplicarea noilor prevederi a fost îngreunată de faptul că majoritatea administrațiilor locale nu au adoptat hotărârile necesare pentru autorizarea activităților de jocuri de noroc.
Din cele aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale din România, doar 90 au stabilit până în prezent reguli în acest domeniu. Dintre acestea, 35 au decis interzicerea jocurilor de noroc, în timp ce alte 55 au permis desfășurarea acestor activități.
Întârzierile în adoptarea reglementărilor locale au fost însoțite și de o diminuare a sumelor achitate pentru autorizarea aparatelor de tip slot-machine.
Potrivit publicației Gândul, aceste încasări au scăzut de la 485 de milioane de lei, în perioada februarie-mai 2025, la 300 de milioane de lei în intervalul similar din 2026.
Ministerul Finanțelor nu a precizat însă ce parte din diferența totală de 750 de milioane de lei provine din diminuarea încasărilor aferente autorizării aparatelor de jocuri de noroc.
Deficitul de venituri depășește estimările și în alte domenii
Taxele din industria jocurilor de noroc nu sunt singura categorie la care statul a înregistrat venituri sub nivelul prevăzut pentru 2026.
Conform proiectului de rectificare bugetară, încasările din accize sunt mai mici cu 3,68 miliarde de lei față de estimări, iar veniturile nefiscale au o diferență negativă de 1,87 miliarde de lei.
De asemenea, statul estimează că va primi cu 4,58 miliarde de lei mai puțin de la Uniunea Europeană pentru decontarea proiectelor.
Pe de altă parte, anumite categorii de venituri au depășit nivelurile programate. Încasările din TVA sunt mai mari cu 7,18 miliarde de lei, cele din impozitul pe venit cu 2,03 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit cu 1,19 miliarde de lei.
În urma acestor evoluții, Ministerul Finanțelor a redus cu aproximativ 4,7 miliarde de lei estimarea veniturilor bugetului general consolidat.
Deficitul bugetar este estimat în prezent la 130,3 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB).
