Pe 25 decembrie 1989, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați și executați la Târgoviște, într-unul dintre cele mai dramatice episoade ale Revoluției Române. Procesul desfășurat în grabă, măsurarea tensiunii arteriale a fostului dictator, cererea celor doi de a fi împușcați împreună și încurcăturile apărute după moartea lor, când trupurile au fost rătăcite temporar pe un stadion din Ghencea, au rămas momente marcante ale acelor ore.
Ziua de Crăciun din 1989 a consfințit prăbușirea violentă a regimului comunist din România. În cazarma militară din Târgoviște, unde se aflau soții Ceaușescu, tensiunea era extremă, iar miza politică a procesului era uriașă. În timpul ședinței tribunalului militar excepțional s-a petrecut și un episod neobișnuit: un medic militar s-a apropiat de banca acuzaților pentru a-i măsura tensiunea arterială lui Nicolae Ceaușescu.
Aparatul ar fi indicat valoarea de 170/105. Potrivit relatării publicate de retetesivedete.ro, intervenția a fost determinată de preocuparea autorităților ca fostul lider să nu moară înainte de pronunțarea sentinței și de executarea acesteia.
De ce era important ca Nicolae Ceaușescu să rămână în viață până la execuție
Noua conducere instalată la București, asociată cu Ion Iliescu și Victor Atanasie Stănculescu, se confrunta cu o criză de legitimitate și cu o situație de securitate extrem de instabilă. În Capitală se trăgea în continuare, iar zvonurile despre o posibilă contraofensivă a forțelor loiale vechiului regim alimentau teama că țara ar putea ajunge într-un război civil.
În aceste condiții, capturarea cuplului dictatorial nu era considerată suficientă. Autoritățile urmăreau organizarea unui proces oficial, pronunțarea unei condamnări și prezentarea unor imagini televizate care să confirme moartea fostului conducător.
Potrivit sursei citate, exista teama că Nicolae Ceaușescu ar putea suferi un colaps înainte de pronunțarea sentinței. Diabetul sever și stresul extrem erau invocate drept factori care ar fi putut crește riscul unui infarct miocardic sau al unui accident vascular cerebral fatal.
O moarte înainte de execuție ar fi compromis planul de a prezenta public deznodământul și ar fi putut alimenta speculațiile potrivit cărora fostul dictator era încă în viață. În această interpretare, verificarea stării sale medicale urmărea să se asigure că va ajunge în viață până în momentul execuției.
Atmosfera din cazarma de la Târgoviște și măsurile de pază
Până la citirea sentinței capitale, Nicolae Ceaușescu ar fi crezut că procesul era o înscenare și că nu va avea consecințe ireversibile. Militarii care îi păzeau pe cei doi primiseră ordine stricte să se comporte politicos cu prizonierii.
Relatarea menționează că Elena Ceaușescu purta haine murdare, era agitată și agresivă și refuza examinarea medicală. În schimb, Nicolae Ceaușescu încerca să-și păstreze aparența de demnitate.
Paza era organizată în condiții stricte, iar comandantul plutonului de execuție ar fi primit instrucțiuni explicite să deschidă focul asupra cuplului în cazul unei tentative externe de recuperare a prizonierilor, indiferent de eventualele victime colaterale.
Soții Ceaușescu au cerut să fie împușcați împreună
În noaptea dinaintea execuției, Nicolae și Elena Ceaușescu ar fi dormit îmbrățișați, împărțind un singur pat de campanie.
După pronunțarea sentinței de condamnare la moarte, când procedura prevedea executarea lor separată, cei doi au cerut să fie împușcați împreună. Potrivit relatării, această ultimă dorință ar fi fost aprobată de autoritățile militare, fiind menționat în acest context generalul Victor Atanasie Stănculescu.
După aprobarea cererii, subofițerii au încercat să le lege mâinile la spate. Elena Ceaușescu a reacționat violent și a intrat într-un conflict cu unul dintre militari, în timp ce Nicolae Ceaușescu părea să-și piardă puterile fizice.
În drum spre zidul cazărmii, fostul lider ar fi avut dificultăți în a se deplasa, fiind susținut de militari pentru a nu cădea. În curte se aflau cadre militare și civili. În acel moment, Nicolae Ceaușescu ar fi strigat „Trăiască România Socialistă” și ar fi început să intoneze „Internaționala”.
Mărturia lui Ionel Boeru, comandantul plutonului de execuție
Ionel Boeru, cel care a condus plutonul care i-a executat pe soții Ceaușescu, a relatat ulterior cum s-au desfășurat ultimele momente.
„L-am dus la zid. Ea a avut un conflict cu un militar. El i-a zis Leano, până aici ţi-a fost şi ea l-a înjurat. I-am ajutat să moară demni. M-am întors cu cei doi, am făcut şase paşi şi am ordonat foc. De la şold am tras trei serii.
Primul a picat el şi apoi ea s-a dus în stânga şi a picat cu tâmpla dreaptă de beton. După ce am tras eu, a tras următorul militar un singur cartuş. Când s-a terminat execuţia, a tras şi celălalt o rafală. În schimb, soldatul care a avut conflict cu Elena Ceauşescu a tras şi el în cele două cadavre.
Şi s-a mai tras şi de pe transportor din apropiere, lucru despre care mulţi zic că nu e adevărat”, a povestit Ionel Boeru.
Trupurile soților Ceaușescu, rătăcite temporar la Ghencea
După execuția din 25 decembrie 1989, trupurile neînsuflețite ale soților Ceaușescu au fost transportate la București. În haosul acelor ore, acestea ar fi fost lăsate temporar pe un stadion secundar din complexul Ghencea.
După ce au fost găsite, trupurile au fost duse la Institutul de Medicină Legală (IML), apoi la Spitalul Militar.
Moartea lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu a rămas unul dintre cele mai controversate și dramatice momente ale Revoluției din decembrie 1989, desfășurat într-un context marcat de violențe, incertitudine și lupte pentru controlul puterii.
