Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, propus de Guvernul condus de Luca Niculescu, prevede prioritizarea investițiilor publice, susținerea proiectelor finanțate din fonduri europene și a programelor naționale de investiții, stimularea investițiilor private și dezvoltarea parteneriatelor public-private.
Executivul propune, totodată, stabilirea unor termene obligatorii pentru plata datoriilor statului către companii, reducerea birocrației și extinderea instrumentelor de finanțare destinate mediului de afaceri.
Marți, la ora 14:00, este programată ședința plenului reunit al Parlamentului, în cadrul căreia va fi supusă la vot învestirea noului Executiv.
Statul ar urma să plătească datoriile către companii în maximum 90 de zile
Unul dintre angajamentele incluse în programul de guvernare vizează respectarea termenelor de plată a obligațiilor statului față de firme, în paralel cu recuperarea arieratelor datorate bugetelor publice.
Conform documentului, cererile de plată depuse în cadrul programelor derulate de Ministerul Economiei ar urma să fie evaluate în cel mult 30 de zile.
De asemenea, obligațiile certe și exigibile ale statului către companii ar urma să fie achitate în maximum 90 de zile, în limita creditelor bugetare aprobate și pe baza unei programări transparente a plăților.
Aceste măsuri urmăresc îmbunătățirea relației dintre autorități și mediul de afaceri, precum și creșterea predictibilității financiare pentru companii.
Companiile corecte fiscal ar putea beneficia de facilități
Programul de guvernare prevede identificarea și reglementarea, prin legile bugetare, a unor soluții pentru reducerea obligațiilor de plată ale statului față de operatorii economici care au creanțe asupra bugetului general consolidat.
Printre variantele analizate se numără compensarea creanțelor pe care firmele le au asupra statului cu obligațiile fiscale datorate de acestea, cu respectarea legislației și a regulilor europene privind contabilitatea națională.
Totodată, Executivul intenționează să introducă un sistem de evaluare fiscală pozitivă a contribuabililor. Companiile cu un istoric bun de conformare ar putea beneficia de rambursări accelerate, controale mai puține și proceduri simplificate pentru eșalonarea obligațiilor fiscale.
Investițiile publice vor fi prioritizate în funcție de stadiul lucrărilor și finanțare
Proiectele finanțate de la bugetul de stat și programele naționale destinate autorităților locale vor fi evaluate în funcție de patru criterii: sursa de finanțare, maturitatea și gradul de execuție, impactul economic și social, precum și capacitatea bugetară din 2027.
Programul stabilește următoarea ordine a priorităților:
• Cofinanțarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene.
• Proiectele strategice de infrastructură din domeniile transporturilor, energiei și sănătății.
• Proiectele locale cu impact regional sau social ridicat, aflate în stadii avansate de execuție.
• Proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din alte fonduri europene, care trebuie finalizate la termen.
În cazul programelor naționale destinate autorităților locale, precum Anghel Saligny și PNDL, fondurile prevăzute pentru 2027 vor fi direcționate cu prioritate către proiectele aproape de finalizare și către localitățile mici, pe baza unor criterii obiective de nevoie.
O altă măsură vizează contractarea investițiilor noi finanțate de la bugetul de stat. Acestea vor putea fi semnate numai dacă sursa de finanțare este identificată pentru întreaga perioadă de execuție și inclusă în bugetul multianual al ordonatorului principal de credite.
Documentul prevede menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice în infrastructură, sănătate, proiecte locale, transporturi și modernizare administrativă.
Ministerul Finanțelor va asigura finanțarea investițiilor din PNRR și din fonduri europene, precum și a programelor Anghel Saligny și CNI.
Ajutoare de stat de peste 4 miliarde de euro pentru investiții productive
Pentru relansarea economică din perioada 2027–2028, Guvernul propune măsuri bazate pe investiții private și dezvoltarea producției locale.
Statul ar urma să intervină în domeniile în care piața nu asigură singură finanțarea sau în care există un interes strategic, prin mecanisme transparente și competitive, ale căror efecte vor fi evaluate.
Schemele de sprijin instituite prin OUG nr. 8/2026 urmăresc stimularea investițiilor productive, dezvoltarea tehnologiilor avansate, valorificarea materiilor prime critice, consolidarea industriei de apărare, reducerea decalajelor regionale și înființarea și dezvoltarea firmelor cu capital românesc.
Programul vizează inclusiv mobilizarea capitalului și a inițiativei antreprenoriale a românilor din diaspora.
Trei scheme dedicate producției locale, tehnologiilor avansate și diasporei au fost aprobate în cursul anului 2026. Prin implementarea lor se urmăresc atragerea capitalului privat, stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă, în baza unor proceduri transparente și a unor termene predictibile de evaluare și finanțare.
Fiecare schemă va fi supusă unei evaluări ex post, care va urmări numărul locurilor de muncă create, exporturile și valoarea adăugată.
În cazul schemei destinate producției locale, companiile vor putea opta între un grant și un credit fiscal. Programul prevede extinderea acestui model și pentru finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare.
Ajutoare individuale pentru investiții de peste 100 de milioane de euro
Guvernul intenționează să sprijine investițiile strategice cu o valoare de peste 100 de milioane de euro prin scheme individuale de ajutor de stat. Acestea vor fi elaborate de Ministerul Finanțelor în colaborare cu autoritățile locale și Comisia Europeană.
O altă direcție de acțiune este dezvoltarea parcurilor industriale și tehnologice.
În colaborare cu Agențiile pentru Dezvoltare Regională, urmează să fie lansată o schemă finanțată din fonduri europene pentru dezvoltarea acestor parcuri. Totodată, schemele recurente ale Ministerului Finanțelor vor încuraja amplasarea investițiilor productive în respectivele zone.
În industria de apărare, firmele românești ar urma să fie integrate în lanțurile de aprovizionare finanțate prin instrumentul SAFE, cu sprijinul schemei dedicate investițiilor productive din acest sector.
Pentru îmbunătățirea competitivității energetice, programul prevede finanțarea investițiilor în producție, rețele și capacități de stocare. Printre instrumentele avute în vedere se numără Fondul pentru Modernizare, Banca de Investiții și Dezvoltare, precum și mecanisme competitive neutre bugetar pe termen mediu, precum licitațiile și contractele pentru diferență.
25 de milioane de euro pentru pregătirea proiectelor în parteneriat public-privat
Programul de guvernare prevede alocarea a 25 de milioane de euro, pe o perioadă de trei ani, pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat (PPP).
Fondurile vor fi utilizate pentru realizarea studiilor de fezabilitate, a analizelor cost-beneficiu, a evaluărilor privind bancabilitatea proiectelor, pentru structurarea financiară și elaborarea documentațiilor de atribuire.
În 2027, autoritățile intenționează să publice un portofoliu național de proiecte PPP mature și prioritizate, atât la nivel central, cât și local.
Domeniile vizate sunt sănătatea, transporturile, educația, eficiența energetică, infrastructura urbană și serviciile publice locale.
Pentru fiecare contract, Ministerul Finanțelor va evalua impactul fiscal și tratamentul statistic, astfel încât parteneriatele public-private să nu genereze datorii ascunse.
