Radarul Balastierelor este finalizat în proporție de aproximativ 95% și urmează să fie lansat în perioada următoare, recepția sistemului fiind programată pentru 26 octombrie. Anunțul a fost făcut de ministra Mediului, Diana Buzoianu, care a prezentat și rezultatele controalelor privind exploatările ilegale de agregate minerale, investițiile în infrastructura de gospodărire a apelor și verificările de pe litoral.
Noul sistem va permite monitorizarea transporturilor de agregate minerale și verificarea respectării traseelor autorizate, în încercarea de a combate exploatările ilegale și de a asigura o mai bună trasabilitate a resurselor naturale.
Transporturile vor fi urmărite, iar abaterile vor declanșa alerte
Potrivit ministrei Mediului, verificările au scos la iveală metode prin care unele exploatări ilegale erau mascate sub forma unor iazuri piscicole. Acestea funcționau fără autorizație și generau profituri de zeci de milioane de lei, în condițiile în care nu exista o evidență clară a cantităților aprobate pentru exploatare și a traseului ulterior al agregatelor minerale până la operatorii finali.
După emiterea avizului de transport, sistemul va stabili un traseu autorizat, pe care transportatorul va trebui să îl respecte. Orice abatere de la ruta aprobată va genera alerte în platformă.
De asemenea, dacă agregatele minerale nu ajung la destinație în intervalul stabilit, inclusiv cu o marjă suplimentară de 20 de minute, avizul va fi anulat. Transportatorul va trebui să solicite un nou document și să justifice întârzierea.
„Deci există foarte multe filtre de control care se vor asigura, de altfel că noi nu vom mai avea resurse naționale gestionate absolut îngrozitor în bătaie de joc pentru toată țara noastră”, a declarat Diana Buzoianu.
Peste 5 milioane de metri cubi de agregate, exploatați ilegal în Olt
Ministra Mediului a prezentat și rezultatele controalelor desfășurate în județul Olt, unde au fost descoperite exploatări ilegale de mari dimensiuni.
„Am scos la iveală balastierele ilegale de la Olt, de 100, de hectare, balastiere care au adus un prejudiciu pentru România de aproximativ 20 milioane de lei și care au însemnat extragerea ilegală fără niciun fel de act în spate pentru peste 5 milioane de metri cubi de agregate, asta însemnând peste 50 de mii de camioane care au făcut drumul Oltului în stânga și în dreapta și nu au fost niciodată vizate”, a afirmat Diana Buzoianu.
Potrivit acesteia, timp de 15 ani, operatorii respectivi nu au fost controlați nici măcar o singură dată de conducerile sistemului de gospodărire a apelor, de reprezentanții locali sau de administrația bazinală. În urma verificărilor, conducerea locală responsabilă de gospodărirea apelor a fost schimbată.
Un alt aspect semnalat de ministră privește iazurile piscicole. Din cele 1.200 de iazuri avizate în ultimii 10 ani, doar 100 au fost amenajate efectiv. Celelalte au devenit simple cratere săpate în pământ, din care au fost extrase agregate minerale fără măsuri corespunzătoare de protecție sau de gestionare a resurselor.
Diana Buzoianu a mai anunțat că a cerut reintroducerea criteriilor de performanță pentru directorii administrațiilor bazinale, după ce acestea ar fi fost eliminate sau modificate de fostele conduceri.
„Am cerut reintroducerea criteriilor de performanță pentru directorii administrațiilor bazinale, deoarece, în urma eliminării sau modificării acestora de către fostele conduceri, s-a ajuns la situația în care regulile și evaluările nu mai erau aplicate în mod egal”, a precizat ministra.
Toate avizele trebuie publicate în Inspectorul Balastierelor
Ministerul Mediului a stabilit că toate avizele trebuie încărcate în platforma publică Inspectorul Balastierelor. Angajații responsabili de publicarea documentelor care nu respectă această obligație pot fi sancționați disciplinar.
Instituția primește zeci de sesizări în fiecare lună privind exploatările ilegale, iar informațiile transmise de cetățeni pot contribui la verificările efectuate de inspectorii de la Apele Române.
Radarul Balastierelor va completa activitatea platformei Inspectorul Balastierelor, prin monitorizarea transporturilor de agregate minerale și verificarea respectării traseelor aprobate.
Buget de 250 de milioane de lei pentru diguri, baraje și poldere în 2026
Pe lângă măsurile de control, Ministerul Mediului a reorganizat cheltuielile bugetare de la nivelul Apelor Române. Au fost reduse achizițiile considerate neesențiale, precum cele de mașini și mobilier, iar fondurile au fost redirecționate către lucrările de mentenanță, investiții și decolmatare.
„52% din bugetul de bunuri și servicii de anul acesta de la Apele Române este exclusiv direcționat digurilor, polderilor și barajelor. Este istoric. Nu s-a mai întâmplat în ultimii ani de zile”, a declarat Diana Buzoianu.
Dacă în 2025 au fost alocate doar 50 de milioane de lei de la bugetul național pentru această infrastructură critică, în 2026 suma a crescut la 250 de milioane de lei.
Totodată, noul Mecanism de Management al Apei va genera, în următorii 15 ani, un fond de investiții de 2,5 miliarde de lei, structurat conform recomandărilor Băncii Mondiale.
Printre proiectele majore finalizate se numără și Barajul Leșu, administrat de ABA Crișuri. Lucrarea, amânată timp de 12 ani, va asigura alimentarea cu apă pentru peste 225.000 de locuitori din zone afectate anterior de secetă.
4.000 de construcții suspectate că ar fi ilegale, pe litoral
Diana Buzoianu a anunțat și rezultatele controalelor desfășurate pe litoralul românesc, unde au fost identificate aproximativ 4.000 de construcții suspectate că ar putea fi ilegale.
„Am avut scoase la iveală prin raportul de pe zona costieră cele 4.000 de construcții de imobile care sunt în risc să fie ilegale și care trebuie să fie cerute înapoi în instanță”, a declarat ministra Mediului.
În urma verificărilor, au fost demolate peste 100 de construcții ilegale de pe plajele din Năvodari. De asemenea, au fost solicitate controale în fiecare sezon, pentru a preveni situațiile de concurență neloială între operatorii economici.
Ministra a criticat diferențele dintre operatorii care respectă legislația și cei care ar beneficia de suprafețe mari de plajă fără să suporte costurile corespunzătoare.
„Unii dintre ei trebuie să respecte legea, să plătească toate costurile, să fie limitați în activitatea lor, alții să se desfășoare cu platforme de 1.000 de metri pătrați pe plajele din România, să nu plătească niciun cost și să fie în directă competiție cu cei care erau lângă și respectau efectiv întreaga legislație”, a conchis Diana Buzoianu.
