Ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, fosta logodnică a lui Donald Trump Jr., este vizată de noi acuzații privind folosirea relațiilor sale din administrația americană în schimbul unor beneficii financiare. Potrivit unei investigații publicate de The Wall Street Journal (WSJ), diplomata i-ar fi cerut unui important donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari către American Express, promițându-i în schimb că îl va ajuta să își rezolve problemele fiscale și juridice.
Guilfoyle a devenit cunoscută și în România, după o întâlnire cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Numele său a apărut recent în presa americană și în legătură cu afirmații controversate privind o posibilă implicare a Statelor Unite în schimbarea Guvernului de la București.
Ar fi cerut plata urgentă a unei datorii de 100.000 de dolari
Potrivit WSJ, care susține că a analizat sute de mesaje, e-mailuri și documente, relația dintre Kimberly Guilfoyle și Eric Deters, un fost avocat și candidat republican din Kentucky, în vârstă de 63 de ani, ar fi inclus solicitări financiare și promisiuni de intervenție pe lângă oficiali americani.
Deters a finanțat de-a lungul timpului evenimente și campanii asociate familiei Trump.
Într-un mesaj transmis prin aplicația Signal la 3 iulie 2025, cu șase zile înainte de audierea sa în Senat pentru confirmarea în funcția de ambasador, Guilfoyle i-ar fi cerut să vireze urgent 100.000 de dolari direct către American Express. Ea ar fi explicat că plata în această formă nu ar lăsa urme vizibile ale tranzacției și i-ar fi transmis instrucțiunile necesare, insistând ca transferul să fie făcut în aceeași zi.
Deters a refuzat, afirmând că o asemenea cheltuială i-ar putea pune în pericol căsnicia. Ulterior, acesta a susținut că Guilfoyle îi promisese sprijin necondiționat în relația cu administrația Trump, în schimbul achitării datoriei, însă nu obținuse rezultate concrete în urma intervențiilor sale.
Investigația nu stabilește că ambasadoarea ar fi primit cei 100.000 de dolari. Deters afirmă că nu a efectuat plata solicitată.
Sute de mii de dolari pentru evenimente politice
Relația financiară dintre cei doi ar fi început cu mai mulți ani înainte. Deters susține că i-a plătit lui Guilfoyle aproximativ 300.000 de dolari pentru participarea la evenimentele politice Freedom Fest, organizate în Kentucky începând din 2020.
Acesta afirmă că i-a mai plătit 200.000 de dolari lui Donald Trump Jr. și 100.000 de dolari lui Eric Trump pentru apariții similare. Separat, în 2022, a donat 125.000 de dolari unui comitet politic care îl susținea pe Donald Trump.
După victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, Deters ar fi început să îi solicite lui Guilfoyle ajutorul pentru mai multe probleme personale și profesionale.
Intervenții solicitate la IRS, FBI și Departamentul Justiției
Una dintre problemele pentru care Deters ar fi cerut sprijin privea o investigație fiscală a IRS, autoritatea fiscală americană, referitoare la deduceri declarate în 2020, în legătură cu vânzarea participației sale într-o afacere de familie.
Deters considera că verificările aveau motivații politice și dorea să discute direct cu noul director al IRS, Billy Long.
Potrivit mesajelor analizate de WSJ, Guilfoyle i-ar fi transmis personal lui Long o scrisoare redactată de Deters, menționând că ea și Donald Trump Jr. aveau o relație apropiată cu acesta. Ulterior, i-ar fi comunicat donatorului că directorul IRS îi răspunsese și că urma să discute despre situația sa.
Deters ar fi solicitat și intervenții la Departamentul Justiției pentru extrădarea din Pakistan a medicului din Ohio Abubakar Atiq Durrani, acuzat de efectuarea unor intervenții chirurgicale inutile, inclusiv asupra copiilor.
De asemenea, el urmărea declanșarea unei investigații împotriva companiei de asigurări MedPro Group, cu care se afla într-un litigiu. Compania îl acuzase, la rândul său, de șantaj și amenințări, acuzații respinse de Deters.
Guilfoyle i-ar fi promis că va încerca să intervină inclusiv pe lângă conducerea FBI și Departamentul Justiției. Într-un mesaj, aceasta ar fi afirmat că miniștrii și conducătorii principalelor instituții federale îi răspundeau direct.
Un purtător de cuvânt al FBI a negat însă că Guilfoyle ar fi făcut demersuri pe lângă directorul instituției, Kash Patel.
O posibilă tranzacție de un milion de dolari pentru un interviu
Investigația WSJ descrie și o posibilă înțelegere financiară de un milion de dolari pentru obținerea unui interviu în emisiunea lui Tucker Carlson, fost prezentator Fox News.
Deters i-ar fi promis această sumă lui Guilfoyle dacă reușea să îi faciliteze apariția în emisiune, unde intenționa să vorbească despre cazul medicului Abubakar Atiq Durrani.
Mesajele analizate de publicația americană arată că Guilfoyle ar fi contactat persoane din anturajul lui Carlson, însă interviul nu a mai avut loc.
Carlson a declarat pentru WSJ că nu auzise niciodată de Deters și că Guilfoyle nu avea nicio influență asupra alegerii invitaților săi. El s-a declarat surprins de suma de un milion de dolari vehiculată pentru o asemenea apariție.
Ar fi încercat să evite dovezile scrise
Un alt aspect al investigației privește preocuparea atribuită lui Guilfoyle de a evita documentarea în scris a înțelegerilor financiare, în special după nominalizarea sa pentru funcția de ambasador, în decembrie 2024.
În ianuarie 2025, aceasta l-ar fi avertizat pe Deters să nu mai trimită mesaje despre bani sau despre aranjamentele dintre ei, explicând că asemenea documente i-ar putea compromite numirea diplomatică.
În iunie, după ce Deters i-a transmis un document în care preciza că îi plătise deja 300.000 de dolari fără să primească vreun favor, Guilfoyle i-ar fi cerut din nou să înceteze corespondența scrisă și să o contacteze exclusiv prin Signal.
În aceeași perioadă, Deters a redactat o scrisoare prin care compania sa recunoștea o datorie de 50.000 de dolari către Guilfoyle pentru servicii de consultanță prestate înainte ca aceasta să preia funcția diplomatică. El susține că documentul fusese solicitat chiar de ambasadoare pentru a justifica eventualele plăți.
Datorii importante, în ciuda veniturilor și activelor declarate
Potrivit WSJ, solicitările financiare ar fi intervenit într-o perioadă în care Guilfoyle se confrunta cu dificultăți de lichiditate, deși declarase venituri și active considerabile.
În documentele financiare depuse în februarie 2025, aceasta raportase venituri de aproape 800.000 de dolari din podcasturi, participații în afaceri evaluate la milioane de dolari, dar și datorii importante. Printre acestea se număra un credit ipotecar de până la cinci milioane de dolari și un împrumut pentru o ambarcațiune.
Guilfoyle încercase să vândă cu 30 de milioane de dolari proprietatea din Florida cumpărată împreună cu Donald Trump Jr., însă nu a găsit un cumpărător la acest preț. Ulterior, Trump Jr. i-a cumpărat participația pentru 7,6 milioane de dolari.
Publicația americană mai relatează, citând persoane familiarizate cu situația, că Donald Trump ar fi fost nemulțumit anterior de încercările lui Guilfoyle de a atrage investiții pentru propriile afaceri de la membrii clubului Mar-a-Lago, în loc să se concentreze asupra strângerii de fonduri pentru campania sa.
Ambasadoarea contestă acuzațiile
Avocatul lui Kimberly Guilfoyle, Jesse Binnall, a contestat autenticitatea mesajelor prezentate de WSJ, fără să precizeze care documente ar fi false.
Acesta a susținut că ambasadoarea avea de recuperat bani pentru participarea la evenimente politice și pentru cheltuielile aferente deplasărilor. Eric Deters a negat însă că ar fi avut o datorie restantă față de Guilfoyle.
Ambasada Statelor Unite a transmis că Guilfoyle a fost verificată de comisia competentă a Senatului și confirmată în funcție, subliniind că își îndeplinește atribuțiile diplomatice cu integritate.
Deocamdată, informațiile publicate nu demonstrează că Guilfoyle ar fi încasat cei 100.000 de dolari solicitați sau că instituțiile federale ar fi intervenit efectiv în favoarea lui Deters. Acesta afirmă că nu a efectuat plata și că demersurile ambasadoarei nu i-au adus rezultatele promise.
Controverse și în legătură cu România și Grecia
Noile acuzații apar în contextul altor controverse privind activitatea diplomatică a lui Guilfoyle.
Potrivit WSJ, membri democrați ai comisiilor pentru afaceri externe din Congres au solicitat Departamentului de Stat să îi examineze conduita, după o investigație anterioară referitoare la promovarea unei companii grecești. Lobbyistul acesteia ar fi însoțit-o pe ambasadoare la întâlniri oficiale în Balcani.
În pofida controverselor, secretarul de stat Marco Rubio a lăudat public activitatea lui Guilfoyle în cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri la Atena. Acesta a afirmat că ambasada americană funcționează bine și că diplomata reprezintă eficient interesele Statelor Unite.
La sfârșitul lunii septembrie, The Wall Street Journal a publicat și informații potrivit cărora, în timpul unei discuții cu ministrul grec al Energiei, Guilfoyle ar fi sugerat că Statele Unite ar fi implicate în demersuri pentru înlăturarea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Relatarea a generat reacții la București și speculații legate de o întâlnire din 31 martie, la care au participat Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan, Florin Vlădică, Adrian Thiess și ambasadoarea americană.
Conform relatării WSJ, la o cină organizată la Atena în martie, la care au participat oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, în fața celorlalți invitați.
Referindu-se la o posibilă prăbușire a Guvernului român, ambasadoarea ar fi spus: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, potrivit unei persoane prezente la cină și altor persoane cărora li s-ar fi relatat incidentul.
Discuția s-ar fi încins, iar Papastavrou ar fi replicat că Statele Unite nu pot înlocui Guvernul Greciei, ales de cetățeni.
Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea schimbului de replici, potrivit WSJ. Informațiile referitoare la presupusele amenințări la adresa Greciei au fost respinse atât de Papastavrou, cât și de purtătorul de cuvânt al Guvernului elen.
Investigațiile și declarațiile relatate de presa americană ridică întrebări privind limitele relațiilor dintre interesele financiare private și accesul la conducerea administrației americane, precum și privind posibilele conflicte de interese ale unei persoane numite într-o funcție diplomatică de rang înalt. Acuzațiile rămân contestate, iar informațiile publicate nu stabilesc că intervențiile atribuite ambasadoarei ar fi produs rezultatele solicitate.
