Programul național de investiții „Anghel Saligny” se confruntă cu presiuni importante legate de termenul de contractare și de finanțarea lucrărilor. La începutul lunii septembrie, documentațiile pentru 641 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 6,4 miliarde de lei, erau deja încărcate pe platforma digitală a Ministerului Dezvoltării.
Contractele de finanțare trebuie încheiate până la 31 decembrie 2026, termen redus anul trecut prin modificarea OUG 95/2021, actul normativ care a instituit programul. Inițial, termenul-limită era 31 decembrie 2028.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, la începutul lunii septembrie mai erau de semnat 1.159 de contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 11,25 miliarde de lei.
Dintre acestea, pentru 641 de proiecte beneficiarii încărcaseră deja documentațiile necesare în platforma „investitii.mdlpa.ro”. Este vorba despre 196 de proiecte din categoria drumurilor publice clasificate, 247 de proiecte privind sisteme de alimentare cu apă și stații de tratare a apei, respectiv sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate, precum și 198 de proiecte pentru sisteme de distribuție a gazelor naturale. Valoarea totală a celor 641 de obiective este de aproximativ 6,4 miliarde de lei.
Pentru celelalte 518 obiective de investiții, beneficiarii nu încărcaseră încă documentațiile necesare, valoarea estimată a acestora depășind 4,8 miliarde de lei.
În aceste condiții, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a apreciat că timpul rămas până la 31 decembrie 2026 este insuficient pentru încheierea tuturor contractelor de finanțare. Ministrul a înaintat un proiect de lege prin care propune prelungirea termenului până la 31 decembrie 2027.
Cseke Attila a explicat că prelungirea ar permite corelarea termenelor administrative cu realitățile tehnice din teren și menținerea unui ritm de contractare compatibil cu posibilitățile fiscal-bugetare ale statului.
Bugetul din 2026, sub necesarul programului
Din cele 9 miliarde de lei reprezentând credite de angajament aprobate în acest an de la bugetul de stat, au fost utilizate până acum 3,015 miliarde de lei. Astfel, a rămas disponibil un sold de aproximativ 6 miliarde de lei.
Reprezentanții Ministerului Dezvoltării arată că încă de la fundamentarea bugetului pentru 2026 creditele de angajament au fost stabilite sub necesarul estimat. Au fost aprobate 9 miliarde de lei, în condițiile în care necesarul era evaluat la 14 miliarde de lei.
Ministerul precizează că plafonul de 9 miliarde de lei nu este destinat exclusiv contractării, ci acoperă și suplimentarea contractelor aflate deja în derulare cu sumele necesare ajustării contribuției de la bugetul de stat.
Prin prelungirea termenului de contractare până la 31 decembrie 2027 ar urma să fie prelungită și utilizarea creditelor de angajament necesare pentru încheierea contractelor în 2027. Este vorba despre 5.263.588 mii lei, sumă inclusă în valoarea totală aprobată a programului, dar care nu a fost bugetată pentru anul 2026 și care ar fi trebuit solicitată la prima rectificare bugetară din acest an.
Plățile au fost suspendate începând cu 11 septembrie
Pentru 2026, fondurile bugetare alocate Programului național de investiții „Anghel Saligny” au fost epuizate. Începând cu 11 septembrie, depunerea solicitărilor de transfer a fost suspendată, urmând să fie reluată în cazul suplimentării creditelor bugetare alocate programului.
Măsura nu se aplică beneficiarilor care au încărcat în platformă hotărârile consiliilor locale prin care au aprobat plata din bugetele proprii a unui procent de 20% din suma estimată.
Primăriile riscă să suporte penalitățile de întârziere
Pentru lucrările executate prin „Anghel Saligny”, primele sume din acest an au fost virate de Ministerul Dezvoltării către beneficiari abia după jumătatea lunii mai. Situația vine după ce, anul trecut, timp de patru luni nu a fost efectuată nicio plată.
În aceste condiții, unele UAT-uri, în special cele de dimensiuni mici, nu au reușit să achite constructorilor facturile pentru lucrările executate.
Mai multe comune au fost obligate în instanță, în ultimele luni, să plătească firmelor de construcții atât facturile restante, cât și penalități de întârziere pentru contracte finanțate prin „Anghel Saligny”. În unele cazuri, instanțele au stabilit că penalitățile continuă să fie calculate până la achitarea integrală a datoriilor.
Ministerul Dezvoltării precizează că penalitățile nu reprezintă cheltuieli eligibile și nu pot fi decontate prin program. Pentru a evita acumularea acestora, primăriile pot achita facturile din fonduri proprii și își pot recupera ulterior sumele de la bugetul de stat.
În prezent, MDLPA nu deține o evidență a hotărârilor judecătorești prin care beneficiarii programului au fost obligați la plata penalităților către executanții lucrărilor.
ARENA Construcțiilor a identificat mai multe astfel de cazuri. La Ivănești, în județul Vaslui, comuna a fost obligată să achite 2,64 milioane de lei, reprezentând debitul principal, precum și 155,3 mii de lei penalități și penalități de 0,01% pe zi până la stingerea datoriei.
La Țibana, în județul Iași, instanța a stabilit plata unui debit de aproape 2 milioane de lei, la care s-au adăugat penalități pentru mai multe perioade și penalități până la achitarea integrală a debitului.
În cazul comunei Mădârjac, tot din Iași, au fost acordate peste 348 de mii de lei pentru două facturi restante, plus penalități de 0,01% pe zi. La Doljești, în județul Neamț, Curtea de Apel Bacău a dispus plata unor penalități de aproape 195 de mii de lei.
MDLPA consideră previzibile întârzierile la plată
Ministerul Dezvoltării consideră „previzibilă” posibilitatea apariției unor întârzieri în plata facturilor.
Potrivit reprezentanților instituției, eventualele decalaje dintre momentul emiterii facturilor și efectuarea transferurilor pot fi generate de limitele creditelor bugetare disponibile lunar pentru program, de momentul aprobării și repartizării acestora de către Ministerul Finanțelor, de aplicarea unor acte normative care stabilesc prioritizarea transferurilor în funcție de stadiul implementării și decontării contractelor, precum și de procedura administrativă de verificare și aprobare a solicitărilor de transfer.
Ministerul susține că, întrucât același mecanism de finanțare este aplicabil tuturor programelor de investiții pe care le gestionează, posibilitatea apariției unor asemenea decalaje este previzibilă.
În acest context, legislația permite beneficiarilor să achite facturile din surse proprii sau din alte surse legal constituite, urmând să solicite ulterior recuperarea banilor de la bugetul de stat.
MDLPA precizează că și-a asumat exclusiv obligația de a asigura finanțarea investițiilor, în timp ce contractele de finanțare reprezintă raporturi juridice distincte de contractele de execuție a lucrărilor.
Prin urmare, ministerul nu este parte în contractele de execuție și susține că aspectele privind conținutul, modificarea, executarea sau efectele acestor contracte depășesc competențele instituției.
Totodată, penalitățile aferente facturilor fiscale nu sunt considerate cheltuieli eligibile pentru finanțarea de la bugetul de stat. Acestea rezultă din relațiile contractuale dintre beneficiari și executanții lucrărilor, contracte în care Ministerul Dezvoltării nu este parte.
Ministerul apreciază că administrarea prudentă și eficientă a contractelor de execuție presupune inclusiv gestionarea corespunzătoare a fluxurilor financiare și folosirea instrumentelor legale disponibile pentru evitarea acumulării de arierate, inclusiv plata temporară din surse proprii și recuperarea ulterioară a sumelor în condițiile legii.
Constructorii mici, cei mai afectați de întârzieri
MDLPA stabilește prioritizarea plăților exclusiv pe criterii financiare, fără să țină cont de stadiul efectiv al lucrărilor din teren.
Conform criteriilor de prioritizare, 80% din fondurile disponibile sunt alocate pentru plata obiectivelor de investiții pentru care au fost transferate de la bugetul de stat sume de cel puțin 40% din valoarea totală a contractului.
Ministerul explică faptul că aceste criterii sunt aplicate pentru respectarea limitelor creditelor bugetare aprobate prin legea bugetului de stat.
În piață există însă situații în care investiții cu un stadiu fizic avansat sunt lăsate la coada listei de plăți, pe fondul întârzierii transferurilor financiare.
Potrivit surselor din piață consultate de ARENA Construcțiilor, există constructori care au ajuns la un stadiu fizic al lucrărilor de 20%-30%, fără să își primească banii pentru lucrările executate.
În situațiile în care primăriile nu dispun de fonduri pentru plata facturilor, iar firmele mici de construcții nu au capacitatea financiară de a suporta costurile, lucrările pot fi blocate, iar executanții pot ajunge chiar în situații apropiate de insolvență sau faliment.
2023, anul cu cele mai multe contracte
Programul național de investiții „Anghel Saligny” a fost instituit în 2021 și se derulează efectiv începând cu exercițiul bugetar 2022.
Programul cuprinde 5.756 de obiective de investiții, cu o valoare totală de 66,25 miliarde de lei.
Până în prezent au fost încheiate 4.597 de contracte de finanțare, în valoare totală de peste 55 de miliarde de lei.
Contractarea a avut o evoluție progresivă, iar vârful a fost atins în 2023, când au fost semnate 2.495 de contracte, cu o valoare de peste 28 de miliarde de lei.
