Piața construcțiilor de drumuri și autostrăzi a continuat să crească anul trecut, susținută în principal de marile proiecte de infrastructură rutieră. Cele mai mari 100 de firme din domeniu au raportat împreună o cifră de afaceri de 41,6 miliarde de lei, cu 22% mai mult decât în clasamentul precedent.
Piața rămâne însă puternic disputată între marile consorții internaționale și un număr relativ redus de constructori români, care încearcă să țină pasul cu firmele din Turcia, Austria, Italia și, mai nou, Ucraina.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) atrage atenția că România are nevoie de antreprenori autohtoni puternici pentru a putea valorifica investițiile masive în infrastructură. În alte state europene, dezvoltarea constructorilor naționali a fost sprijinită prin programe de investiții publice predictibile, acces la finanțare, politici industriale pe termen lung, sprijin pentru export, investiții în tehnologie și pregătirea forței de muncă.
Europa investește masiv în infrastructură
Germania a stabilit investiții de peste 50 de miliarde de euro pentru planul rutier federal în perioada 2025–2029. Regatul Unit a alocat peste 30,8 miliarde de euro pentru rețeaua rutieră strategică până în 2031, iar compania națională de drumuri din Italia are un plan de peste 37 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2035, destinat construirii și modernizării infrastructurii.
Și România a făcut eforturi financiare importante pentru cofinanțarea și accesarea fondurilor europene destinate infrastructurii rutiere.
„Pentru a reuși să dezvoltăm economia prin atragerea finanțărilor europene și să construim o rețea rutieră la nivel european care să asigure conectivitate între orașe, porturi și zonele rurale avem însă nevoie și de firme autohtone puternice de construcții”, subliniază Cristian Erbașu, președintele FPSC.
Investițiile în infrastructură reprezintă, în același timp, un important capital electoral, oferind vizibilitate politică imediată, stimulând economia și răspunzând unei cereri sociale majore privind mobilitatea.
Top 100 Drumari: afaceri de 41,6 miliarde de lei
Clasamentul Top 100 Drumari, realizat de redacția ARENA Construcțiilor pe baza cifrelor de afaceri raportate pentru anul trecut și a datelor Ministerului Finanțelor, arată o creștere de 22% a cifrei de afaceri cumulate.
Creșterea este însă mai lentă decât în anul precedent, când avansul fusese de 38%. Aproape 40% dintre firmele din Top 100 au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri.
Una dintre explicații este deficitul de finanțare din ultima parte a anului trecut. Pe fondul restricțiilor bugetare, plățile pentru programele naționale de investiții, inclusiv „Anghel Saligny”, au fost sistate temporar.
Măsura i-a afectat în special pe constructorii români, în condițiile în care firmele străine sunt implicate în proiecte de anvergură, precum autostrăzile și drumurile expres.
Concentrarea pieței a crescut. Primele 10 firme au ajuns să realizeze peste 67% din cifra de afaceri a celor 100 de companii din clasament, față de 62% în anul anterior.
În același timp, pragul de intrare în actualul Top 100 a coborât la puțin peste 62 de milioane de lei, de la peste 72 de milioane de lei în clasamentul precedent.
Primele 10 companii: 5,55 miliarde de euro
Topul celor mai mari 10 firme este dominat de companii străine și cuprinde doar trei constructori români. Companiile din Top 10 au realizat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 28 de miliarde de lei, echivalentul a 5,55 miliarde de euro, calculat la cursul mediu BNR.
Profitul net total al acestora s-a ridicat la aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o rată a rentabilității de 8%.
Cele mai mari creșteri ale cifrei de afaceri au fost înregistrate de Grupul UMB, cu un plus de 1,72 miliarde de lei, de turcii de la Makyol, cu aproximativ 1,37 miliarde de lei, și de Nurol, cu peste 811 milioane de lei.
Constructorii italieni de la Webuild Spa Sucursala București au avut o creștere de 14% a cifrei de afaceri, dar au raportat o pierdere de aproape 195 de milioane de lei.
Spaniolii de la FCC Construccion SA Sucursala București și-au majorat cifra de afaceri cu 34%, însă au raportat o pierdere de 132,15 milioane de lei.
Grupul Impresa Pizzarotti a avut afaceri mai mici cu 29%, dar profitul net a crescut cu 47%.
La rândul lor, grecii de la Aktor au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri și o pierdere de peste 242,75 milioane de lei.
UMB rămâne liderul constructorilor de drumuri
Grupul UMB își păstrează prima poziție în Top 100, cu o cifră totală de afaceri de peste 16,11 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de anul anterior.
Dimex-2000 Company SRL din Bistrița-Năsăud a raportat o cifră de afaceri de peste 669 de milioane de lei, în creștere cu 9%. Compania și-a majorat cu o treime numărul de angajați, iar profitul net a crescut cu 12%.
Viarom Construct SRL București a ajuns la o cifră de afaceri de peste 327,68 milioane de lei, cu 21% mai mult decât în anul anterior. Profitul net a crescut cu 19%, iar numărul angajaților cu 5%.
Retter Projectmanagement SRL din Sibiu, implicată în construirea lotului 1 al Autostrăzii A0 București–Nord, și-a majorat cu 6% numărul de angajați și a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 470 de milioane de lei.
Topul nu include companiile mari care au în portofoliu contracte rutiere, dar desfășoară și lucrări importante în alte domenii, acestea fiind incluse în Topul Constructorilor.
Pe piața construcțiilor de drumuri și autostrăzi sunt înregistrate peste 4.500 de firme, dintre care 2.489 au depus bilanțul pentru 2025. Dintre acestea, 16% au avut o cifră de afaceri de peste 10 milioane de lei.
UMB, cel mai mare angajator
Creșterea afacerilor a fost însoțită și de o majorare importantă a numărului de angajați. Cele 100 de companii din clasament au avut, în medie, 31.858 de angajați, cu 29% mai mulți decât firmele din Top 100 anterior.
Pe primul loc se află din nou Grupul UMB, cu un număr mediu de 6.819 angajați în cursul anului trecut, în creștere cu 4%.
Poziția a doua este ocupată de Webuild Spa Milano Sucursala România București, cu 2.179 de angajați, iar Strabag SRL și Antrepriza de Reparații și Lucrări A R L Cluj SA au avut împreună 1.800 de angajați.
Urmează Tancrad SRL Galați, cu 1.070 de angajați, Domeniul Public Napoca SA, cu 779, și Makyol, cu 772.
În topul celor mai mari angajatori mai figurează General Trust Argeș SRL – 550, Aktor SA – 518, Danlin XXL SRL Neamț – 445 și Geiger Transilvania SRL Mureș – 440.
Contracte de aproape 2,4 miliarde de euro, semnate în prima parte a anului
În prima parte a anului curent au fost semnate contracte rutiere importante.
Grupul UMB a câștigat proiectarea și execuția a două loturi din Autostrada Pașcani–Suceava, valoarea totală a contractelor fiind de peste 5,93 miliarde de lei fără TVA.
Pentru două loturi din Drumul Expres Suceava–Siret, contractele de proiectare și execuție au fost atribuite asocierii dintre Far Foundation SRL și firmele ucrainene Automagistral-Pivden și Lincor Trans, valoarea totală depășind 3,72 miliarde de lei fără TVA.
Constructorul turc Nurol A.S. a primit contractul pentru execuția lucrărilor la Drumul Expres Arad–Oradea, Lotul 3, cu o valoare de peste 2,85 miliarde de lei fără TVA.
Contracte de 6,2 miliarde de euro, așteptate în acest an
Pentru acest an sunt programate atribuiri de contracte pentru autostrăzi și drumuri expres cu o valoare estimată totală de aproape 6,2 miliarde de euro.
Printre proiectele vizate se află Alternativa Techirghiol, cele două tronsoane ale Autostrăzii Timișoara–Moravița, precum și cele șase loturi ale Autostrăzii Craiova–Filiași și ale Drumului Expres Filiași–Târgu Jiu.
La acestea se adaugă proiectele pentru cinci loturi ale Centurii Metropolitane Cluj-Napoca și drumurile de legătură, cu o valoare estimată de peste 820 de milioane de euro.
România are nevoie de sute de kilometri de drumuri rapide
România se află încă în urma altor state europene în ceea ce privește infrastructura rutieră de mare viteză. Tocmai acest decalaj oferă însă constructorilor un potențial important de dezvoltare în următorul deceniu.
Ținta Guvernului este de cel puțin 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028, ceea ce ar reprezenta o creștere de aproximativ 600 de kilometri față de nivelul de la sfârșitul anului trecut.
Odată cu extinderea rețelei va crește și necesarul de lucrări de întreținere. La sfârșitul anului trecut, România avea în trafic puțin peste 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.
Raportat la suprafața țării, România avea 5,9 kilometri de șosea de mare viteză la 1.000 de kilometri pătrați, sub nivelul din Bulgaria – 7,9 kilometri și mult sub cel din Ungaria – 21,5 kilometri. Media europeană este de 17 kilometri de drum de mare viteză la 1.000 de kilometri pătrați.
În paralel cu dezvoltarea infrastructurii de mare viteză, România are nevoie de modernizarea, reabilitarea și întreținerea rețelei existente. Peste un sfert dintre drumurile deja modernizate, care însumează peste 12.000 de kilometri, aveau la sfârșitul anului trecut durata de serviciu depășită.
Ritmul de modernizare rămâne însă unul lent. În anul precedent, de exemplu, au fost modernizați 1.054 de kilometri de drumuri, ceea ce înseamnă că recuperarea decalajului va necesita mai mulți ani de investiții.
Din lungimea totală a rețelei de drumuri publice, 17% se află în regiunea Nord-Est, iar câte 15% în regiunile Sud-Muntenia și Nord-Vest.
