O descoperire de aur făcută într-o zonă izolată din vestul Kenyei a declanșat o adevărată goană după metalul prețios. În doar câteva săptămâni, mii de oameni au ajuns în satul Cheporor, sperând că vor găsi aur care să le schimbe viața.
Totul a pornit după ce Manasse Lomachar, un crescător de capre în vârstă de 33 de ani, a descoperit aur în timp ce își căuta una dintre animalele dispărute. Bărbatul a vândut ulterior trei grame de aur pentru 36.000 de șilingi kenyeni, aproximativ 280 de dolari.
În urmă cu doar o lună, terenurile din apropierea satului Cheporor erau acoperite de vegetație și folosite în principal pentru pășunat. Acum, zona este plină de gropi, movile de pământ și tabere improvizate ale celor veniți să caute aur, potrivit BBC.
Nu este clar dacă descoperirea lui Lomachar a declanșat goana după aur sau dacă aceasta a fost alimentată și de alte descoperiri recente. Autoritățile locale estimează că, în perioada de vârf, aproximativ 10.000 de oameni au ajuns în zonă. Ulterior, numărul căutătorilor a scăzut la aproximativ 2.500.
A găsit aur în timp ce își căuta capra
Lomachar povestește că a ajuns întâmplător în locul unde se căuta aur. În timp ce își căuta una dintre caprele dispărute, a întâlnit un grup de femei care căutau metal prețios în albia unui râu.
Bărbatul li s-a alăturat și astfel și-a dat seama că în zonă există aur. După ce localnicii au aflat că vânduse trei grame pentru aproximativ 280 de dolari, vestea s-a răspândit rapid.
Pentru oamenii din această regiune, chiar și o cantitate mică de aur poate reprezenta o șansă importantă. Mulți depind de veniturile nesigure obținute din agricultură, iar unii dintre cei ajunși la Cheporor vin și din Uganda vecină.
Patrick Lokolia, fermier și crescător de animale din satul Napawoi, a venit la Cheporor în speranța că va câștiga bani pentru familia sa. El spune că plata taxelor școlare pentru copii reprezintă o problemă importantă.
Abigael Chelengat, o tânără de 18 ani, a venit dintr-un district apropiat și lucrează pentru prima dată într-o zonă minieră. Speră să găsească suficient aur pentru a-și plăti taxele școlare și pentru a-și ajuta frații mai mici să rămână la școală.
Munca este grea, iar aurul nu este garantat
Sute de oameni sapă zilnic pământul cu lopeți și sape. Materialul excavat este transportat până la un râu sezonier, unde este spălat în speranța că printre nisip și noroi se va găsi aur.
Cei mai experimentați dintre mineri sapă gropi tot mai adânci și încearcă să pătrundă în rocă.
Autoritățile spun că aurul aluvionar era căutat de ani de zile în zonă, însă cantitățile găsite erau de obicei mici. Femeile care căutau aur de-a lungul albiei sezoniere obțineau în general între 8 și 23 de dolari pe săptămână.
Situația s-a schimbat la începutul lunii august, când au fost raportate două descoperiri mai importante. Samuel Kiarie, comisar adjunct în West Pokot, spune că aceste descoperiri au alimentat interesul comunității și au dus la sosirea unui număr tot mai mare de oameni.
Oficialul avertizează însă că, pe măsură ce zvonurile s-au răspândit, dimensiunea și numărul descoperirilor ar fi fost exagerate.
Unele dintre cantitățile de aur găsite ar fi valorat câteva sute de șilingi kenyeni, în timp ce într-un caz aurul ar fi fost evaluat la aproximativ 78.000 de șilingi, echivalentul a circa 600 de dolari.
Căutătorii au venit și din Uganda
West Pokot se află la granița cu Uganda, iar legăturile dintre comunitățile de pe cele două părți ale frontierei sunt puternice.
Mugisha Godfrey, miner artizanal din Busia, Uganda, a plecat spre Cheporor după ce a aflat despre descoperiri de la un prieten. Călătoria l-a costat aproximativ 100.000 de șilingi ugandezi, adică în jur de 27 de dolari.
Ajuns în zonă, bărbatul spune că doarme sub copaci și lucrează de dimineața până seara, uneori chiar și pe timpul nopții. Până acum nu a găsit aur, însă spune că nu intenționează să plece până când nu va obține ceea ce caută.
Peste 200 de afaceri au apărut în jurul exploatării
Goana după aur a schimbat rapid și economia locală. Potrivit autorităților, peste 200 de afaceri au apărut în jurul zonei miniere.
Comercianții vând apă, alimente, băuturi și alte produse de strictă necesitate celor veniți în zonă.
Irene Ameja, din comitatul Baringo, a venit pentru a profita de numărul mare de oameni și comercializează apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, pâine, lapte și alte produse alimentare. Femeia speră să strângă suficienți bani pentru a-și dezvolta propria afacere.
Creșterea bruscă a populației temporare a scos însă la iveală lipsa infrastructurii. Zona nu dispune de apă curentă, iar facilitățile sanitare sunt limitate.
Autoritățile se tem de probleme sanitare și de siguranță
Afluxul de mii de oameni pune o presiune considerabilă asupra zonei. Autoritățile sanitare au trimis echipe pentru monitorizarea condițiilor și prevenirea unor eventuale epidemii.
În același timp, au fost intensificate patrulele de securitate, în contextul îngrijorărilor privind siguranța femeilor și fetelor și riscul de violență sexuală.
Oficialii sunt preocupați și de posibilitatea ca minorii să fie atrași în activitățile miniere, mai ales că școlile urmează să se redeschidă în septembrie. Autoritățile pregătesc măsuri pentru a-i determina pe tineri să revină la școală.
Cât aur se află, de fapt, sub pământ?
Deocamdată, nimeni nu poate spune cât de mare este zăcământul sau dacă exploatarea sa la scară mai largă ar fi viabilă din punct de vedere comercial.
Mai multe camioane încărcate cu pământ și rocă excavate din zonă au fost trimise la Ortum, pentru procesare. Autoritățile așteaptă rezultatele analizelor.
Pentru Manasse Lomachar, descoperirea aurului ar putea reprezenta o șansă pentru întreaga comunitate. El cere sprijin din partea guvernului pentru ca minerii locali să aibă acces la metode și echipamente mai eficiente, inclusiv detectoare de metale.
Într-o regiune în care multe familii trăiesc în sărăcie, speranța că aurul se află în cantități mari sub pământ a transformat în doar câteva săptămâni un teren de pășunat într-o adevărată exploatare minieră improvizată.
Rămâne însă de văzut dacă febra aurului va aduce prosperitate comunității sau doar va lăsa în urmă gropi, pământ excavat și oameni care și-au cheltuit economiile în căutarea unei șanse.
