Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune o nouă Lege a partidelor politice, care ar urma să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003, aflată în vigoare de peste două decenii. Proiectul, pus în transparență decizională, prevede schimbări importante privind înființarea, organizarea, finanțarea și dizolvarea partidelor politice din România.
Observațiile asupra proiectului pot fi transmise până la 20 septembrie. Dacă va fi adoptată de Parlament și, eventual, validată de Curtea Constituțională, noua lege ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027.
Una dintre cele mai importante modificări vizează numărul minim de membri necesari pentru înființarea unui partid. Dacă în prezent sunt suficienți trei membri fondatori, noul proiect propune un prag de 100 de membri, cu reprezentarea ambelor sexe.
Partidele deja înregistrate nu vor fi desființate automat. Acestea vor avea la dispoziție șase luni de la intrarea în vigoare a legii pentru a-și adapta actele constitutive la noile prevederi. În caz contrar, situația ar putea constitui motiv de dizolvare pentru inactivitate.
AEP ar prelua înregistrarea partidelor
O altă schimbare majoră este mutarea procedurii de înființare a partidelor de la Tribunalul București la Autoritatea Electorală Permanentă.
Cererile ar urma să fie analizate de completuri formate din cinci membri ai AEP, desemnați și repartizați aleatoriu. Autoritatea ar trebui să se pronunțe în maximum 30 de zile de la depunerea cererii.
Hotărârea AEP ar putea fi contestată în termen de 10 zile la Curtea de Apel București, care ar urma să soluționeze cauza în cel mult 10 zile, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă.
Proiectul introduce și reguli mai stricte privind denumirile și siglele partidelor, pentru a preveni apariția unor formațiuni „clonă”, ale căror nume sau simboluri pot crea confuzie în rândul alegătorilor.
Denumirea și semnul unui partid trebuie să fie disponibile și să se diferențieze clar de cele ale altor formațiuni. Sunt interzise, de asemenea, denumirile sau simbolurile care pot crea confuzie cu instituții ale statului ori cu anumite structuri profesionale.
Mandatele de conducere, limitate la cel mult patru ani
Proiectul prevede și reguli noi privind conducerea internă a partidelor. Persoanele care ocupă funcții de conducere sau coordonare ar urma să fie alese prin vot secret, pentru mandate de maximum patru ani.
Mandatele interimare nu ar putea depăși șase luni, iar adunarea generală, considerată organul suprem de conducere al partidului, ar trebui să se întrunească cel puțin o dată la patru ani. Reuniunile ar putea avea loc atât fizic, cât și online.
Proiectul introduce și garanții procedurale pentru membrii partidului care sunt vizați de sancțiuni disciplinare. În cazul excluderii, persoana trebuie informată cu privire la acuzații, să aibă dreptul la apărare și posibilitatea de a contesta decizia în interiorul partidului.
Partidele inactive ar putea fi dizolvate
AEP propune și criterii clare pentru stabilirea inactivității unui partid. Printre situațiile care ar putea conduce la dizolvare se numără lipsa unei adunări generale timp de patru ani, absența organelor de conducere alese timp de un an, nedepunerea situațiilor financiare timp de doi ani consecutivi sau neparticiparea cu candidați la două alegeri consecutive organizate la termen.
Măsura ar putea afecta în special formațiunile înființate, dar care nu participă efectiv la competițiile electorale.
Proiectul reglementează pentru prima dată în mod explicit și fundațiile politice. Fiecare partid va putea avea o singură astfel de fundație, destinată cercetării, educației și formării politice. Fundațiile nu vor putea finanța activități de promovare politică sau electorală ale partidelor și candidaților.
Pentru nerespectarea obligațiilor de transparență sunt prevăzute amenzi cuprinse între 20.000 și 80.000 de lei.
Cristian Pîrvulescu critică proiectul
Propunerea AEP este însă criticată de politologul Cristian Pîrvulescu, care consideră că România nu are nevoie de o nouă lege a partidelor în forma propusă.
Acesta susține că majorarea numărului de membri fondatori și introducerea unor noi condiții de înregistrare ar putea limita competiția politică și consideră că numărul mare de formațiuni înregistrate nu reprezintă, în sine, o problemă.
Pîrvulescu atrage atenția și asupra faptului că AEP ar urma să primească atribuții suplimentare, în condițiile în care există deja critici privind modul în care instituția și-a exercitat unele dintre responsabilitățile actuale.
Politologul susține că problema reală ar fi mai degrabă legată de finanțarea partidelor și de controlul acesteia, nu de numărul formațiunilor politice.
În opinia sa, noile reguli ar putea favoriza partidele deja consacrate și ar limita apariția unor formațiuni noi. El amintește că, dacă astfel de reguli ar fi existat în trecut, partide precum USR sau AUR ar fi putut întâmpina dificultăți în procesul de înregistrare.
42 de partide noi, înregistrate din 2025
Potrivit datelor prezentate în cadrul dezbaterii, în registrul partidelor politice au fost înregistrate de la Revoluție 395 de formațiuni, dintre care aproximativ 298 sunt active în prezent.
Din 1 ianuarie 2025 până în prezent, au fost înscrise 42 de partide noi: 30 în 2025 și 12 în 2026.
AEP susține că noul proiect urmărește să adapteze legislația la realitățile actuale și să elimine situațiile în care sunt înființate partide care rămân inactive sau ale căror denumiri și sigle pot induce alegătorii în eroare.
Proiectul se află însă în continuare în etapa de consultare publică, iar forma finală a legii și traseul său legislativ urmează să fie stabilite.
