23 august 1944 rămâne una dintre cele mai importante zile din istoria României. În această zi, Regele Mihai I l-a demis din funcția de prim-ministru pe mareșalul Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. România a rupt alianța cu Puterile Axei și a început trecerea de partea Națiunilor Unite.
Lovitura de stat și schimbarea taberei în război
Mareșalul Ion Antonescu se afla la conducerea României în momentul în care Regele Mihai I a decis schimbarea regimului. Antonescu fusese numit prim-ministru de regele Carol al II-lea, în septembrie 1940.
În timpul guvernării sale, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei, formate din Germania Nazistă, Japonia și Italia Fascistă.
La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. Decizia a dus la încetarea guvernării militare și la schimbarea poziției României în război.
România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Aliaților, respectiv Națiunilor Unite – URSS, SUA și Anglia. Țara a început tratativele pentru încheierea armistițiului și s-a aliat cu Uniunea Sovietică.
Proclamația Regelui Mihai I
În seara zilei de 23 august, Regele Mihai I s-a adresat populației și a citit Proclamația către țară.
„În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, transmitea Regele Mihai I.
În aceeași proclamație, Regele Mihai I anunța sfârșitul dictaturii și garanta drepturile și libertățile cetățenilor.
După demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, guvernarea țării a fost preluată de generalul Constantin Sănătescu. Noul cabinet a fost format din reprezentanți ai partidelor democrate, ofițeri ai armatei și politicieni comuniști.
România recuperează Transilvania de Nord
Armistițiul semnat cu Uniunea Sovietică a fost urmat de pierderi teritoriale și de creșterea treptată a influenței comuniștilor în conducerea României.
În urma schimbării taberei în război, România a recuperat Transilvania de Nord, inclusiv orașele Cluj, Carei, Satu Mare și Oradea.
Cadrilaterul a rămas Bulgariei, în timp ce Basarabia și Bucovina de Nord au rămas Uniunii Sovietice.
Schimbarea de la 23 august 1944 a deschis însă o perioadă care avea să ducă, în anii următori, la transformarea profundă a regimului politic din România.
De la actul Regelui la sărbătoarea comunistă
Ziua de 23 august a devenit zi națională în timpul regimului comunist și a fost prezentată drept un moment esențial al istoriei țării.
La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să abdice. Evenimentul a marcat începutul sovietizării României și venirea comuniștilor la putere, regim care a durat până în decembrie 1989.
În perioada comunistă, 23 august a devenit sărbătoare națională și una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României. Data era prezentată drept momentul „eliberării” țării de sub ocupația fascistă.
În marile orașe erau organizate parade militare și manifestații de amploare. Mii de oameni participau la defilări, iar muncitorii, elevii și reprezentanții diferitelor instituții erau mobilizați să ia parte la festivități.
Paradele au devenit un instrument de propagandă al regimului comunist. Discursul oficial a pus treptat în plan secund rolul Regelui Mihai I și al actului de la 23 august 1944, accentuând contribuția Partidului Comunist și a Uniunii Sovietice la schimbarea regimului și la încheierea războiului.
23 august 1944 a fost, astfel, atât momentul unei schimbări decisive a poziției României în cel de-al Doilea Război Mondial, cât și începutul unei perioade care avea să schimbe radical destinul politic al țării.
