Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național resping actuala formă a proiectului Legii salarizării și avertizează că documentul prezentat drept o reformă profundă a salarizării în sectorul public riscă să genereze noi inechități, discriminări și tensiuni sociale.
Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) susțin că proiectul nu reușește să corecteze dezechilibrele existente și să creeze un sistem de salarizare coerent, predictibil și echitabil.
Potrivit sindicaliștilor, noua variantă continuă să se bazeze pe soluții de compromis, favorizează anumite categorii de angajați și dezavantajează sectoare care asigură funcționarea serviciilor publice esențiale.
Una dintre principalele nemulțumiri vizează reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei.
Sindicatele spun că au solicitat stabilirea acestei valori la nivelul salariului minim pe economie, precum și actualizarea sa anuală în funcție de inflație și productivitatea muncii. În schimb, susțin acestea, proiectul reduce chiar reperul de la care ar trebui construit întregul sistem de salarizare.
În același timp, în numeroase sectoare, majorările prevăzute în proiect nu ar acoperi pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani.
„O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților”, transmit cele cinci confederații sindicale.
O altă problemă semnalată este plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile. Sindicatele atrag atenția că această limitare, inclusiv prin raportarea la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare, poate duce la anularea unor drepturi salariale deja recunoscute prin lege.
Confederațiile critică și modul în care a fost elaborat proiectul, considerând că procedura nu reprezintă un veritabil dialog social.
„Dialogul social nu înseamnă transmiterea cu întârziere a documentului și acordarea unui interval simbolic pentru observații”, susțin sindicaliștii, care consideră că o lege ce afectează peste un milion de salariați din sectorul public nu poate fi elaborată „pe repede-înainte”.
În opinia acestora, organizațiile sindicale nu pot analiza și valida în câteva ore sau zile decizii care vor produce efecte asupra angajaților din sectorul public pentru ani și chiar decenii.
„Consultarea formală nu este dialog social!”, afirmă cele cinci confederații.
Sindicaliștii contestă, totodată, legitimitatea negocierilor privind viitorul salarizării în condițiile în care Guvernul este demis. Aceștia consideră că un executiv aflat într-o astfel de situație nu poate stabili, negocia și angaja România într-o politică publică ce afectează peste un milion de salariați fără un mandat politic deplin și fără un dialog social real.
În aceste condiții, cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național consideră că actuala variantă a proiectului Legii salarizării nu mai poate reprezenta baza unei reforme credibile, echitabile și acceptate de partenerii sociali.
Sindicatele cer, în consecință, retragerea actualului proiect și reluarea întregului proces de reformare a salarizării de la zero.
