Mihai Ionuț Păunescu, cunoscut în lumea infracționalității cibernetice sub porecla „Virus”, a fost prins de polițiști la Sinaia, la volanul unei mașini echipate cu un mecanism care permitea schimbarea rapidă a plăcuțelor de înmatriculare. Unul dintre seturi imita numerele Corpului Diplomatic.
Bărbatul în vârstă de 42 de ani este același Mihai Ionuț Păunescu care a fost condamnat în Statele Unite, în 2023, la trei ani de închisoare pentru rolul său într-o infrastructură informatică utilizată la distribuirea unor programe malware periculoase, inclusiv celebrul Gozi.
Incidentul de la Sinaia s-a produs duminică, 16 august, în jurul orei 11.00. Polițiștii au primit o alertă de la un sistem LPR – License Plate Recognition – instalat pe o autospecială a Inspectoratului de Poliție Județean Prahova.
Autoturismul fusese anterior dat în atenție într-un alt județ, iar numărul său de înmatriculare fusese introdus în sistemul de recunoaștere automată a plăcuțelor.
Mașina a fost localizată și oprită la kilometrul 119+600 al DN1, la intrarea în Sinaia. În urma verificărilor, polițiștii au descoperit un mecanism neobișnuit montat pe autoturism.
Vehiculul avea două seturi de plăcuțe: unul emis de autoritățile române și un al doilea care imita plăcuțele specifice Corpului Diplomatic. Cele două seturi erau montate pe un mecanism rotativ, care permitea schimbarea rapidă a numerelor afișate.
Problemele nu s-au oprit însă la plăcuțele de înmatriculare. Pentru stabilirea identității, șoferul le-a prezentat polițiștilor un document emis de autoritățile italiene, care conținea date de identificare ce nu corespundeau identității sale reale.
Bărbatul a fost dus la sediul Poliției, unde anchetatorii au stabilit că este, în realitate, Mihai Ionuț Păunescu, cunoscut sub porecla „Virus”. Verificările au mai arătat că acesta avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Polițiștii l-au reținut pentru 24 de ore, fiind cercetat pentru conducerea unui vehicul de către o persoană căreia i-a fost suspendat dreptul de a conduce, punerea în circulație sau conducerea unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare și fals privind identitatea.
Cercetările sunt coordonate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia. Luni, 17 august, bărbatul urma să fie prezentat procurorilor pentru a se decide dacă este necesară luarea unei alte măsuri preventive.
De la „Virus” la dosarul Gozi
Mihai Ionuț Păunescu are un trecut care a atras atenția FBI, Departamentului american al Justiției și inspectorilor NASA.
Autoritățile americane îl identifică oficial sub numele Mihai Ionut Paunescu, alias „Virus”, și susțin că acesta a administrat un serviciu de tip „bulletproof hosting”, o infrastructură de servere și adrese IP concepută pentru a permite infractorilor cibernetici să își desfășoare activitatea și să își ascundă mai ușor identitatea.
Prin serviciile administrate de Păunescu au fost sprijinite operațiuni care implicau malware precum Gozi, Zeus, SpyEye și BlackEnergy. Infrastructura putea fi folosită și pentru atacuri de tip DDoS sau pentru campanii masive de spam.
Potrivit procurorilor americani, Păunescu închiria servere și adrese IP de la furnizori legitimi, pe care le oferea ulterior clienților implicați în activități infracționale. El verifica inclusiv dacă respectivele adrese IP ajunseseră pe listele de sisteme suspecte și, atunci când era necesar, muta datele clienților pe alte servere sau în alte țări pentru a evita blocarea lor.
Gozi a infectat peste un milion de calculatoare
Gozi a fost unul dintre cele mai periculoase programe malware financiare ale perioadei sale. Potrivit estimărilor Departamentului Justiției din SUA, malware-ul a infectat peste un milion de calculatoare la nivel mondial, dintre care cel puțin 40.000 în Statele Unite.
Printre sistemele compromise s-au aflat și calculatoare aparținând NASA. Victime au fost înregistrate și în Germania, Marea Britanie, Polonia, Franța, Finlanda, Italia și Turcia, iar pierderile provocate persoanelor, companiilor și instituțiilor au fost evaluate la zeci de milioane de dolari.
Programul era conceput pentru furtul informațiilor bancare, inclusiv nume de utilizator și parole. În unele atacuri, Gozi era ascuns într-un document PDF aparent inofensiv. După deschiderea fișierului, malware-ul putea fi instalat fără ca victima să își dea seama, iar datele obținute erau transmise către serverele controlate de infractori.
Rolul lui Mihai Ionuț Păunescu este uneori prezentat greșit drept cel de „creator” al virusului Gozi. Documentele oficiale americane indică însă o altă structură a grupării.
Creatorul Gozi a fost rusul Nikita Kuzmin, iar letonul Deniss Calovskis a scris o parte dintre modulele care permiteau malware-ului să țintească anumite bănci. Păunescu a furnizat infrastructura de tip „bulletproof hosting” care a ajutat infractorii să distribuie Gozi și alte programe malițioase și să își ascundă identitatea.
Condamnat la trei ani de închisoare în SUA
Păunescu a fost reținut pentru prima dată în România la sfârșitul anului 2012, în urma demersurilor autorităților americane. Statele Unite au încercat timp de mai mulți ani să obțină extrădarea sa.
După ce autoritățile americane au aflat că acesta nu s-ar mai afla în România, în 2019 a fost emisă o notificare Interpol. Pe 26 iunie 2021, Păunescu a fost prins la sosirea în Columbia, pe aeroportul din Bogota.
A rămas în custodia autorităților columbiene până în iulie 2022, când a fost extrădat în Statele Unite.
În februarie 2023, românul a pledat vinovat pentru conspirație în vederea comiterii de intruziuni informatice, iar pe 12 iunie 2023, un tribunal federal din Manhattan l-a condamnat la trei ani de închisoare.
La pronunțarea sentinței, judecătoarea Lorna Schofield a luat în calcul aproximativ un an și două luni petrecute anterior de Păunescu în custodie, în România și Columbia.
Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a dispus confiscarea a 3,51 milioane de dolari și plata unor despăgubiri în valoare de 18.945 de dolari.
Acum, după episodul de la Sinaia, Mihai Ionuț Păunescu se află din nou în atenția anchetatorilor, de această dată într-un dosar care vizează folosirea unor plăcuțe de înmatriculare false, falsul privind identitatea și conducerea unui autovehicul cu permisul suspendat.
