Amenințarea cibernetică s-a menținut la un nivel ridicat în România în 2025, pe fondul războiului din Ucraina, al intensificării operațiunilor hibride și al utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale de către atacatori.
Datele prezentate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) indică o schimbare importantă de strategie: infractorii cibernetici se îndreaptă tot mai mult către atacuri țintite asupra utilizatorilor și organizațiilor, în special din sectoare considerate vulnerabile sau strategice.
DNSC a publicat, după aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, versiunea publică a raportului de activitate pentru anul 2025. Documentul, aprobat prin Hotărârea CSAT nr. 117 din 7 august 2026, analizează inclusiv principalele amenințări care au vizat spațiul cibernetic civil al României.
Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții este creșterea atacurilor de tip ransomware. Comparativ cu anul 2024, numărul acestora a crescut cu peste 153%. DNSC a acordat sprijin în cazul a 22 de instituții publice, 115 persoane fizice și 119 persoane juridice afectate de astfel de incidente.
Printre atacurile majore gestionate de specialiști s-au numărat cele care au vizat Administrația Națională „Apele Române”, Complexul Energetic Oltenia și mai multe centre de transfuzie sanguină. În cazul atacului asupra Apelor Române, aproape întreaga activitate a instituției și a structurilor teritoriale a fost blocată timp de aproximativ o săptămână.
În total, DNSC afirmă că a detectat și gestionat, în cursul anului 2025, 256 de incidente majore de tip ransomware.
Phishingul, principalul vector de atac
Raportul evidențiază o schimbare clară a tacticilor folosite de infractorii cibernetici: de la atacurile bazate în principal pe volum către operațiuni mai bine organizate și mai atent țintite.
Numărul incidentelor de phishing a crescut cu 70,6%, de la 2.917 în 2024 la 4.975 în 2025. Aceste atacuri au devenit principalul vector folosit pentru compromiterea utilizatorilor.
Potrivit DNSC, mesajele frauduloase sunt tot mai profesionist realizate, redactate corect în limba română și concepute pentru a imita convingător identitatea vizuală a unor organizații legitime. Inteligența artificială este utilizată tot mai frecvent pentru pregătirea și personalizarea acestor campanii.
Și fraudele sau tentativele de fraudă au crescut semnificativ, cu 91%, ajungând la 3.937 de incidente. O creștere spectaculoasă a fost înregistrată și în cazul compromiterii conturilor, care a avansat cu 353%, de la 248 de cazuri în 2024 la 1.125 în 2025.
Printre principalele cauze identificate se numără campaniile frauduloase desfășurate prin WhatsApp, reutilizarea acelorași parole pentru mai multe conturi și lipsa autentificării multifactor.
Băncile, cele mai vizate
Sectorul bancar a reprezentat 71,09% dintre incidentele raportate în sectoarele analizate de DNSC. Pe următoarele poziții s-au situat serviciile poștale și de curierat, cu 10,8%, și infrastructurile pieței financiare, cu 6,34%.
În cazul băncilor și al companiilor de curierat, cele mai frecvente atacuri au fost campaniile de phishing, prin care infractorii încearcă să obțină date personale, parole sau informații bancare de la utilizatori.
Senzorii DNSC au colectat în 2025 peste 25 de milioane de evenimente de securitate cibernetică. Dintre acestea, peste 7,25 milioane au fost tentative asociate campaniilor de phishing, iar aproximativ 5,88 milioane au reprezentat tentative de tip brute-force.
Amenințările, amplificate de contextul geopolitic
Raportul plasează evoluțiile din spațiul cibernetic și în contextul geopolitic actual. DNSC arată că hacktiviști pro-ruși, dar și grupări APT statale și non-statale, au vizat România și alte state occidentale.
Intensificarea acțiunilor hibride ale Federației Ruse a continuat să influențeze peisajul cibernetic românesc, în special în anul alegerilor prezidențiale. Printre sectoarele vizate s-au aflat energia, finanțele, transporturile, telecomunicațiile și sănătatea.
Datele prezentate de DNSC conturează astfel un peisaj în care atacurile informatice devin mai sofisticate, mai credibile și mai bine țintite, iar utilizatorii obișnuiți, instituțiile publice și companiile din domenii strategice rămân printre principalele ținte ale infractorilor cibernetici.
