Libertatea de a mânca și de a bea fără să scoți permanent portofelul din buzunar a transformat vacanțele all inclusive într-una dintre preferințele românilor. Plătești o singură dată și ai acces la cazare, mese, băuturi și, în funcție de hotel, la numeroase alte facilități. În spatele acestui confort se află însă o industrie de proporții, o logistică atent pusă la punct și numeroase strategii prin care hotelierii își gestionează costurile.
Deși mulți turiști sunt convinși că alimentele reprezintă cea mai mare cheltuială a unui resort all inclusive, realitatea este mai complexă, potrivit informațiilor prezentate de B1 TV.
Ce oferă, de fapt, un pachet all inclusive standard
În mod obișnuit, un pachet all inclusive include cazarea, cele trei mese principale ale zilei, gustările dintre mese și băuturile răcoritoare sau alcoolice produse local.
În funcție de categoria hotelului, turiștii pot beneficia și de acces la piscine, șezlonguri sau diverse activități destinate copiilor.
Totuși, termenul „all inclusive” nu înseamnă neapărat că toate serviciile sunt nelimitate sau gratuite. Băuturile produse de mărci internaționale și anumite cocktailuri pot fi taxate separat. De asemenea, accesul la spa, sporturile nautice sau mesele în restaurantele à la carte pot avea reguli și tarife proprii.
Care sunt, de fapt, cele mai mari cheltuieli ale unui resort
Contrar așteptărilor, carnea, fructele de mare sau alte preparate considerate scumpe nu reprezintă singure principala presiune asupra bugetului hotelierilor.
Costurile importante sunt generate și de produsele consumate constant, pe durata întregii zile. Cafeaua se află printre cele mai solicitate produse, fiind consumată începând de la primele ore ale dimineții și până seara. Vinul și berea se numără, de asemenea, printre băuturile cu un consum ridicat.
În plus, mâncarea și băuturile reprezintă doar o parte din cheltuielile unui resort. Funcționarea acestuia presupune spălarea zilnică a mii de prosoape și articole de lenjerie, curățarea permanentă a piscinelor, întreținerea spațiilor verzi și costuri considerabile cu energia electrică.
Aerul condiționat, dar și funcționarea bucătăriilor profesionale contribuie semnificativ la valoarea facturilor de energie.
Cum funcționează „psihologia” bufetului suedez
Nici modul în care sunt așezate preparatele la bufetul suedez nu este întâmplător. Pâinea, salatele, pastele și garniturile pe bază de cartofi sunt, de regulă, amplasate la începutul traseului.
Astfel, turiștii au tendința de a-și umple farfuriile cu aceste produse încă de la început. Când ajung în zona în care sunt servite preparatele mai scumpe, precum fripturile, peștele sau alte feluri pe bază de carne, spațiul rămas pe farfurie este deja limitat.
Strategia permite reducerea consumului de carne și a altor produse mai costisitoare fără ca turiștilor să li se restrângă în mod direct varietatea de preparate disponibile.
În același timp, pentru a limita risipa alimentară și pentru a controla mai bine costurile, bucătarii recurg tot mai mult la porții mici, preparate pe loc. Tăvile sunt apoi completate treptat, în funcție de cererea efectivă din sala de mese.
În spatele experienței aparent simple — „plătești o dată și te bucuri de tot” — se află, așadar, un sistem complex prin care resorturile încearcă să păstreze echilibrul dintre confortul oferit turiștilor, reducerea risipei și controlul cheltuielilor.
