Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituția înființată pentru reforma guvernanței companiilor de stat și pentru îndeplinirea unuia dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), oferă unele dintre cele mai mari salarii din administrația publică centrală.
Conform nomenclatorului salariilor de bază pentru anul 2026, analizat de Ziare.com, președintele AMEPIP beneficiază de un salariu de bază brut de 44.955 de lei pe lună, iar fiecare dintre cei doi vicepreședinți încasează câte 42.525 de lei brut lunar.
Conducerea instituției este formată din președintele Anișoara Ulcelușe, vicepreședinții Nicolae-Bogdan-Codruț Stănescu și Oana-Mihaela Petrescu, precum și secretarul general Kinga Krisztina Kozma.
Și funcțiile de conducere din aparatul propriu sunt remunerate la un nivel ridicat. Secretarul general are un salariu de bază brut de 32.634 de lei pe lună, un director primește 28.821 de lei brut, iar un șef de serviciu este remunerat cu 26.276 de lei brut lunar.
În ceea ce privește funcțiile de execuție, cele mai mari venituri ajung la 21.773 de lei brut pe lună pentru un consilier superior cu atribuții de control financiar preventiv (CFP). La această sumă se poate adăuga un spor de 300 de lei pentru condiții vătămătoare și, în anumite situații, un spor de 500 de lei pentru deținerea titlului de doctor.
AMEPIP a fost creată pentru a implementa reforma guvernanței corporative a întreprinderilor publice. Potrivit atribuțiilor sale, instituția stabilește politica de guvernanță corporativă pentru companiile de stat, coordonează, monitorizează și evaluează performanța acestora și avizează indicatorii-cheie de performanță. În practică, agenția supraveghează modul în care sunt administrate societățile la care statul este acționar și urmărește profesionalizarea managementului acestora.
În spațiul public, AMEPIP este cunoscută și sub denumirea de „super-agenția companiilor de stat”, deoarece înființarea și operaționalizarea sa au reprezentat un jalon esențial pentru deblocarea unor fonduri europene din PNRR. Reforma guvernanței corporative a întreprinderilor publice a fost una dintre condițiile asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
