Parlamentul European analizează noi reguli pentru plantele obținute prin tehnologii genomice moderne, o schimbare care ar putea transforma modul în care Uniunea Europeană privește inovația în agricultură. Scopul acestor reglementări este de a permite fermierilor acces mai rapid la soiuri mai rezistente la secetă, boli și dăunători, cu producții mai mari și cu un consum redus de pesticide.
Inițiativa este însă însoțită de controverse. Criticii cer garanții privind siguranța alimentară, transparența sistemului și modul în care va fi controlată piața semințelor, inclusiv riscul ca fermierii să devină dependenți de marile companii care dețin tehnologii și brevete agricole.
Pentru a înțelege miza acestor schimbări, este importantă diferența dintre organismele modificate genetic clasice și noile tehnici genomice.
În cazul organismelor modificate genetic (OMG), cercetătorii introduc, de regulă, o genă provenită de la o altă specie într-o plantă. Este vorba despre o modificare care nu ar putea apărea în mod natural prin metode tradiționale de selecție.
În prezent, în Uniunea Europeană este cultivată o singură plantă modificată genetic: un soi de porumb folosit în principal pentru hrana animalelor și cultivat mai ales în Spania. În schimb, UE importă cantități importante de produse modificate genetic, în special soia și porumb destinate furajării animalelor. Peste o sută de organisme modificate genetic sunt autorizate pentru import și utilizare pe piața europeană, după evaluări de siguranță. Regulile europene privind aceste produse sunt considerate printre cele mai stricte din lume.
O altă categorie este reprezentată de noile tehnici genomice. În acest caz, cercetătorii modifică ADN-ul propriu al plantei pentru a accelera apariția unor caracteristici care ar putea apărea și prin metode clasice, dar într-un interval mult mai lung.
Prin aceste tehnologii pot fi dezvoltate plante mai rezistente la secetă, boli sau dăunători, contribuind la reducerea pierderilor agricole și la creșterea eficienței producției.
Europarlamentarul Daniel Buda susține că Uniunea Europeană se află într-o situație contradictorie: deși există numeroase controverse legate de plantele modificate genetic, Europa importă deja astfel de produse în cantități mari.
„În România și în Uniunea Europeană se consumă foarte multe plante care sunt modificate genetic, dar aceste plante sunt sigure”, a declarat Daniel Buda. El a oferit ca exemplu soia modificată genetic, importată în proporție semnificativă în UE și utilizată în special pentru hrana animalelor.
Potrivit europarlamentarului, produsele provenite de la animale hrănite cu plante modificate genetic, precum carnea, laptele sau ouăle, nu prezintă riscuri pentru consumatori.
„Nu există niciun pericol pentru oameni”, a afirmat Buda, precizând că există numeroase studii care au analizat această temă.
Noile reguli propuse la nivel european fac diferența între plantele cu modificări genetice simple și cele cu modificări complexe. Primele ar putea fi tratate similar plantelor convenționale, în timp ce cele din a doua categorie ar urma să rămână supuse regulilor stricte aplicate organismelor modificate genetic.
Un argument important pentru susținătorii schimbării este competitivitatea agriculturii europene. Daniel Buda consideră că fermierii din UE au fost supuși unor reguli stricte privind utilizarea pesticidelor, îngrășămintelor și protecția mediului, în timp ce pe piața europeană ajung produse din state care nu aplică aceleași standarde.
„Pentru fermierul european reprezintă concurență profundă, neloială”, a spus europarlamentarul.
El susține că noile tehnologii pot ajuta agricultorii să facă față mai bine secetei, bolilor și creșterii costurilor de producție.
„Este o veste foarte bună pentru fermieri”, a declarat Buda.
Europarlamentarul a legat această problemă și de prețurile alimentelor, argumentând că sprijinirea fermierilor are un impact direct asupra consumatorilor.
„Fermierii au nevoie de sprijin, pentru că altfel nu avem ce pune pe masă”, a spus acesta.
Una dintre principalele îngrijorări ale criticilor este legată de controlul semințelor. Aceștia se tem că noile tehnologii ar putea crește dependența agricultorilor față de marile companii care dețin brevete și soluții genetice.
Daniel Buda respinge această perspectivă și afirmă că fermierii vor avea acces la semințe în condiții corecte.
„Nu este niciun fel de control din partea nimănui legat de ceea ce înseamnă aceste semințe”, a declarat europarlamentarul.
El a recunoscut că semințele obținute prin cercetare pot avea costuri diferite, dar susține că acestea nu ar trebui să devină inaccesibile pentru agricultori.
„Nu vor fi prețuri prohibitive pentru ei”, a precizat Buda.
În ceea ce privește agricultura ecologică, europarlamentarul a transmis că noile reguli nu vor permite utilizarea acestor plante în producția bio.
„Bio va rămâne bio fără niciun fel de discuție”, a spus Daniel Buda.
Susținătorii noilor reglementări consideră că agricultura europeană are nevoie de cercetare și de tehnologii moderne pentru a rămâne competitivă. Criticii, însă, cer mai multe garanții privind siguranța consumatorilor, transparența și influența marilor companii asupra viitorului agriculturii.
Dezbaterea rămâne una complexă: pentru unii, noile tehnici genomice reprezintă o soluție pentru fermierii afectați de schimbările climatice, în timp ce pentru alții ridică întrebări importante despre controlul hranei și al resurselor agricole.
