Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, afirmă că România are nevoie cât mai rapid de un guvern stabil și funcțional, capabil să continue procesul de consolidare fiscal-bugetară, reformele structurale și absorbția fondurilor europene.
Acesta consideră că actuala criză politică depășește o simplă schimbare de guvern, având efecte semnificative asupra economiei și piețelor financiare. Dăianu susține că situația ar fi putut fi evitată prin mai multă responsabilitate și prin prioritizarea problemelor macroeconomice.
El critică orientarea unor lideri politici către alegerile din 2028, în locul concentrării asupra problemelor economice actuale, subliniind necesitatea unor „adulți în cameră” care să gestioneze responsabil criza.
Potrivit acestuia, formarea rapidă a unui nou guvern este esențială pentru menținerea încrederii piețelor și pentru evitarea instabilității financiare, inclusiv a presiunilor asupra politicii monetare. În acest context, Banca Națională a României nu poate prelua rolul de soluție unică, iar stabilitatea politică este decisivă.
Dăianu avertizează că România se confruntă cu o „dominanță fiscală” accentuată, determinată de deficitele bugetare ridicate și de nivelul datoriei publice, ceea ce limitează eficiența politicii monetare. El subliniază că șocurile economice din ultimele decenii au dus la creșterea deficitelor în multe state, însă situația României este agravată de dezechilibre interne.
Acesta amintește că în 2024 deficitul bugetar ESA a depășit 9% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, pe fondul creșterii cheltuielilor permanente, în special pentru salarii și pensii. În 2025, deficitul a rămas ridicat, la 7,8% din PIB, iar pentru 2026 este estimată o reducere la 6,2% din PIB.
Dăianu apreciază că ajustarea fiscală este inevitabilă și că aceasta implică atât înghețarea unor cheltuieli, cât și creșteri de taxe, însă cu costuri sociale semnificative. El avertizează că o corecție bugetară de asemenea amploare este dureroasă și necesită o distribuție echitabilă a efortului.
Pe termen mediu, obiectivul este reducerea deficitului către 3% din PIB și crearea de surplusuri primare care să stabilizeze datoria publică. În acest proces, el subliniază importanța creșterii veniturilor fiscale, a îmbunătățirii colectării și a utilizării eficiente a fondurilor europene.
De asemenea, Dăianu atrage atenția că inflația și încetinirea economică sunt costuri ale dezechilibrelor fiscale, iar România a fost scoasă din dinamica inflației europene din cauza politicilor fiscale și a problemelor din sectorul energetic.
El mai arată că deficitele ridicate mențin dobânzile la un nivel înalt, afectând investițiile prin efectul de „evicțiune” (crowding out), chiar dacă există lichiditate în sistemul bancar.
În final, președintele Consiliului Fiscal consideră esențial ca noul guvern să respecte traiectoria de consolidare fiscală, să evite devierile în 2026 și să transmită semnale clare piețelor financiare. Consolidarea fiscală trebuie să continue și după 2026, inclusiv printr-o eventuală indexare moderată a pensiilor și salariilor în 2027, pentru menținerea coeziunii sociale.
El subliniază că reforma fiscală, creșterea veniturilor bugetare și finanțarea adecvată a educației, sănătății și apărării sunt esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung.
