Escrocheriile legate de locuri de muncă, susținute de inteligența artificială, sunt în creștere rapidă. Infractorii profită de dorința oamenilor de a-și găsi un job, folosind oferte false pentru a obține bani, date personale sau ambele.
Un exemplu este cel al unei tinere care a fost atrasă de o ofertă aparent ideală: un post de jurnalist într-o echipă editorială de tehnologie și piețe din SUA. Ea povestește că a primit un e-mail bine redactat, personalizat în funcție de experiența sa și susținut de un profil online care părea autentic. Mesajul făcea referire directă la competențele ei și părea credibil inclusiv după verificări pe internet și pe platforme profesionale.
După ce i s-au cerut detalii despre CV, salariu și preferințe de lucru, tânăra a primit o descriere a jobului care se potrivea perfect profilului ei. Oferta era însă suspect de avantajoasă, cu un salariu mult peste așteptări. Ulterior, i s-a spus că CV-ul ei trebuie îmbunătățit, fiind propus un „specialist” care să facă acest lucru contra cost. În acel moment, a realizat că este vorba despre o înșelătorie.
Astfel de fraude de recrutare sunt tot mai frecvente, pe fondul unei piețe a muncii dificile, în special în Marea Britanie. Numărul sesizărilor privind infracțiunile cibernetice s-a dublat în 2024 față de 2022. O bancă a raportat o creștere de 237% a acestor escrocherii, iar o altă instituție a indicat peste 10.000 de victime în 2025.
Specialiștii avertizează că inteligența artificială a făcut aceste scheme mai ușor de realizat și mai greu de detectat. Escrocii pot opera de oriunde, cu riscuri reduse și șanse mari de succes.
Există mai multe tipuri de astfel de fraude. Printre cele mai întâlnite se numără „task scam”, în care victimele sunt plătite inițial pentru activități simple online, precum aprecieri sau recenzii, pentru a li se câștiga încrederea. Ulterior, li se cer bani pentru diverse taxe sau „upgrade-uri”. În alte situații, victimele ajung implicate fără să știe în scheme de spălare de bani.
Unele escrocherii sunt mai sofisticate și vizează profesioniști, folosind profiluri false sau clonate de pe platforme precum LinkedIn. După atragerea candidatului, infractorii solicită plăți pentru servicii fictive: îmbunătățirea CV-ului, training, echipamente, deplasări sau verificări de antecedente. Există chiar cazuri în care interviurile sunt simulate, iar candidații sunt taxați prin apeluri la numere cu tarif special.
Chiar și atunci când nu sunt pierduți bani imediat, riscurile rămân ridicate. Escrocii pot fura identitatea victimelor, pot accesa conturi bancare sau pot contracta credite în numele acestora. Spre deosebire de trecut, mesajele sunt acum bine scrise, coerente și adaptate fiecărui candidat, ceea ce le face mult mai convingătoare.
Un alt caz este al unei femei din SUA care, aflată în dificultăți financiare, a fost convinsă să plătească pentru „îmbunătățirea” CV-ului. Deși avea suspiciuni, presiunea situației a determinat-o să accepte, iar ulterior a realizat că a fost înșelată.
Pentru a evita astfel de situații, specialiștii recomandă prudență față de mesajele nesolicitate, verificarea atentă a adreselor de e-mail și a companiilor în registre oficiale, contactarea directă a firmelor pentru confirmare și refuzul oricărei cereri de plată legate de obținerea unui loc de muncă.
