Radu Miruță, noul ministru USR al Apărării Naționale, a fost confruntat încă de la începutul mandatului cu un scenariu delicat și, deocamdată, ipotetic: modul în care ar reacționa România dacă o aeronavă care îl transportă pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar încerca să survoleze spațiul aerian național.
Întrebarea i-a fost adresată în cadrul unei interpelări parlamentare de deputatul PNL Sebastian Burduja, care a ridicat problema unei situații de „complexitate tehnică și strategică majoră”, având în vedere precedentul incidentelor cu drone rusești care au pătruns în spațiul aerian al României.
Burduja l-a întrebat explicit pe ministrul Apărării care ar fi procedura standard a Forțelor Aeriene Române în cazul identificării unei aeronave oficiale a Federației Ruse avându-l la bord pe Vladimir Putin. De asemenea, a solicitat clarificări privind existența unor reguli de angajament (ROE) speciale, coordonate la nivel național și aliat, precum și dacă România ar avea cadrul legal și capacitățile militare necesare pentru a constrânge aeronava să aterizeze, în vederea aplicării mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru crime de război pe numele liderului rus.
În răspunsul său, Radu Miruță a subliniat că un asemenea scenariu este extrem de puțin probabil. El a explicat că legislația românească prevede clar că spațiul aerian poate fi utilizat doar în baza unei aprobări sau autorizații emise de autoritățile competente. În situația în care o aeronavă ar transporta persoane sau bunuri supuse sancțiunilor internaționale, zborul nu poate fi autorizat.
Totodată, ministrul a amintit că aeronavele înregistrate în Federația Rusă nu au dreptul să survoleze spațiul aerian al Uniunii Europene și nici să aterizeze pe aeroporturile statelor membre. „În ipoteza menționată, procedurile standard de operare ale forțelor aeriene naționale presupun acționarea strict în conformitate cu actele normative în vigoare”, a precizat Miruță.
Acesta a adăugat că Armata Română dispune de capabilitățile tehnice necesare pentru misiuni de constrângere și deviere a unei aeronave necooperante. În cazul în care un avion ar refuza să respecte instrucțiunile piloților interceptori, ar fi tratat drept „țintă necooperantă” și gestionat conform procedurilor standard NATO, pentru restabilirea conformității.
Ministrul Apărării a subliniat însă că deciziile privind decolarea, interceptarea și eventual schimbarea rutei unei aeronave care nu respectă procedurile de zbor sunt luate în cadrul NATO, în colaborare cu autoritățile naționale. În cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă al Alianței, un astfel de zbor ar fi monitorizat permanent, iar intervenția ar avea loc doar în cazul unor abateri sau pierderi de conformitate.
Miruță a mai explicat că aeronavele aliate dislocate în România, în cadrul misiunilor de poliție aeriană întărită (cAP), au atribuții limitate la interceptarea și ghidarea spre aterizare a aeronavelor neautorizate să zboare în spațiul aerian național.
Contextul acestor declarații este legat și de discuțiile apărute în presa internațională în octombrie 2025, când s-a vehiculat posibilitatea ca avionul prezidențial al lui Vladimir Putin să tranziteze România sau Bulgaria pentru a ajunge în Ungaria, unde era planificat un summit cu Donald Trump. Pe 20 octombrie 2025, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că România nu a primit nicio solicitare de survol din partea Federației Ruse.
Ea a precizat că, dacă o astfel de cerere ar fi existat, România ar fi fost nevoită să o refuze, atât din cauza interdicției impuse de Uniunea Europeană aeronavelor rusești încă din 2022, cât și din cauza mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele lui Vladimir Putin. În calitate de stat semnatar, România ar avea obligația legală de a-l reține pe liderul rus dacă acesta ar ajunge pe teritoriul național.
În cele din urmă, summitul de la Budapesta nu a mai avut loc, iar Vladimir Putin nu a ajuns în Ungaria. O întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump s-a desfășurat ulterior, în luna august, la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, unde au fost discutate inclusiv posibile soluții pentru încetarea focului în Ucraina.
